5 comentariiÎn ultimele ore, Libertatea a discutat cu mai mulți oameni de afaceri din România care au criticat decizia Austriei de a bloca accesul țării noastre în spațiul Schengen.
Unul dintre ei a învățat chiar în Viena, capitala Austriei. E un om care cunoaște extrem de bine ambele țări, în care a locuit, a învățat și a lucrat. A acceptat să discute, dar fără să fie numit.
El critică modul în care austriecii au ales să se pună paravan în calea României, însă vorbește și de minusurile țării noastre în fața aderării.
Climatul ăsta ciudat între eurocentrism, naționalism, criză energetică și inflație”
„Nu am anvergura de a face judecăți de valoare pe politici internaționale și diplomație, mai ales într-un context atât de complicat, dar tind să cred că poziția Austriei este un amestec de probleme interne. Disperarea OVP de a îmbrăca haina unei politici dure, naționaliste, în goana după voturi, în climatul ăsta ciudat între eurocentrism, naționalism, criză energetică, inflație și așa mai departe. De când e lumea, când s-a dat chix în politica internă s-a încercat mascarea problemelor interne cu aparente «victorii» pe plan extern”, explică el.
Citește și: Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta
Ce s-a întâmplat acum 20 de ani
Antreprenorul compară politica austriei cu cea a Imperiului, „pe care o aplica foarte des și funcționa întotdeauna”. „Unii austrieci, și mai ales generațiile 40+, au un complex de relevanță pe care încearcă să-l învingă cu grozăvenii. E de interes istoric și cultural. Sunt convins că sunt și ceva interese de politică economică la mijloc, guvernele austriece conlucrează bine cu Camerele de Comerț austriece (WKO)”, adaugă omul de afaceri.
El spune că a văzut și „reversul medaliei când studiam la Viena, Când au existat interese majore de expansiune economică în România, am văzut schimbări majore de discurs în sens pro-România, prin 2001-2004, într-o perioadă în care, de fapt, nu meritam laude”.
În comparație cu ce se întâmpla în jur, eram zugrăviți ca o nație bravă, muncitoare și foarte primitoare cu austriecii. Așa că nu sunt surprins de ce fac austriecii acum, când interesul s-a schimbat.
Antreprenor român:
Nu ne vede la nivel Schengen
Din experiența proprie a omului de afaceri, el menționează că, dincolo de protocoale de verificare „și politici implementate pe hârtie, eu cred și că noi nu suntem la nivelul necesar pentru Schengen”.
Antreprenorul compară momentul cu cel al integrării în Uniunea Europeană. „Așa e și acum. Sigur, probabil nu la acel nivel. Dar la ce se observă în problemele de logistică și modul în care lovești de administrația de stat, suntem jos”.
Românul adaugă că „s-au implementat multe lucruri doar în teorie” și observă că multe lucruri sunt în continuare nefuncționale.
El dă exemplul întârzierilor de la Poșta Română, „Portul Constanța e tot o ruină funcțională”, drumurile și transportul între puncte ale țării rămân o problemă.
Schengen, ca spațiu de bunăstare, are sens în contextul în care și faci ce trebuie. Noi vrem să intrăm așa, să nu zicem că nu suntem și noi acolo, iar nu gândim o accedere cu argumente, costuri, avantaje și politici.
Antreprenor român:
„Economic, suntem niște impostori”
Omul de afaceri spune că o alegere inspirată a fost accederea în NATO, „capabilitatea și nivelul de pregatire al unei părți a Armatei române s-a îmbunătățit spectaculos. Nu mai vorbesc de securitatea regională care ne este acum super comfortabiă, cu război la graniță”, dar, „economic, noi suntem niște impostori”.
Din punctul său de vedere, avantajul major al intrării în Schengen, indiferent când va avea loc, nu va fi unul economic, ci pentru „românii care trăiesc afară sau care vor să meargă o perioadă mai lungă pentru niște joburi, proiecte și pentru studenți”.
Însă asta, „în mare parte, va fi tot în defavoarea noastră. Ne pierdem capabilități importante de forță de muncă calificată – pentru care, sa fim serioși – nu facem mai nimic să o păstrăm în țară sau sa o aducem înapoi, parțial măcar”.