Realitatea „distanțării” în școli: în sectorul 6 ar trebui să stea 30 de elevi pe 42 de metri pătrați

Cinci instituții de învățământ au fost băgate în șantier general, în iulie anul trecut, de fostul primar PSD al sectorului 6, Gabriel Mutu, în prezent senator PSD, care promitea în plină campanie electorală că cel târziu în noiembrie 2020 lucrările vor fi gata.

Copiii vor putea învăța în săli de clasă moderne, bine încălzite și dotate la standarde europene, a spus primarul. E vorba despre Şcoala „Adrian Păunescu”, Şcoala „Sfântul Andrei”, Şcoala 176 „Sfinţii Constantin şi Elena”, precum şi Şcolile 59 şi 197, despre care a scris Libertatea.

Din acest motiv, elevii din unitățile respective, care, potrivit Ordinului Ministerului Educației, trebuie să participe de luni, 8 februarie, la cursuri cu prezență fizică sută la sută, vor merge fie la alte școli care au săli libere, fie în containerele modulare instalate în toamnă, în care sălile de curs au suprafețe reduse, de maximum 42 de metri pătrați.

„Avem clase care au în jur de 30, chiar 35 de copii. Ca să reușim să îi băgăm pe toți într-o clasă de container, ar însemna ca băncile să fie lipite unele de altele și exclus să mai putem respecta distanța obligatorie de minimum un metru între copii. Singura soluție o reprezintă panourile de plexiglas, ca să putem face cât de cât o separare între ei”, a spus directorul uneia dintre școli, care a ales însă să nu-și dea numele.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Daniel Spătăreanu, tatăl unui elev de clasa a II-a de la una dintre cele cinci școli, a făcut și un calcul matematic pentru a demonstra ce spațiu i-ar reveni fiecărui copil, la o clasă cu 30 de elevi: „O sală din container are 42 de metri pătrați, în care trebuie să încapă 15 bănci, o catedră și 30 de scaune. Să presupunem că acestea ocupă jumate din sală (deși cred că ocupă mai mult). Deci rămân 21 de metri liberi. Adică 0,7 mp de persoană”.

Acum desenați un pătrat cu latura de 85 cm și așezați-va în el. Și vedeți cât spatiu aveți. Cam atât vor avea și copiii spațiu disponibil. Este foarte greu ca într-o sală de 42 metri pătrați să încapă treizeci de copii plus învățătorul.

Daniel Spătăreanu:

„Dacă cineva insistă pe prezența fizică 100%, atunci eu voi scrie sesizări către Ministerul Educației, Primăria Sectorului 6 și DSP (Ministerul Sănătății) și am să îi rog să ne confirme că este normală această situație. Din punctul meu de vedere, ținând cont de circumstanțe, școala trebuie să fie hibrid, jumătate acasă, jumătate la școală”, a mai spus el.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

Ministerul Educației a aflat de la Libertatea despre situația celor cinci școli din Drumul Taberei

Secretarul de stat pentru Învățământul Preuniversitar din Ministerul Educației, Sorin Ion, a declarat joi, 4 februarie că după ce a aflat de la Libertatea despre situația în care sunt cele cinci școli, a cerut corpului de inspectori din minister să meargă și să verifice situația fiecărei instituții.

„Am avut o discuție cu domnul inspector general. În situații excepționale care țin de infrastructură s-ar putea lua decizia să se învețe și în online, dacă nu se poate. Am trimis inspectorii din minister la cele cinci școli în control. Nu pot promite minuni”, a zis el.

„Domnul ministru Câmpeanu a declarat în repetate rânduri și îi dau dreptate, că sunt și eu profesor, că învățământul hibrid nu merge. Cu jumătate de copii în clasă și jumătate acasă, ai șansa să îi ratezi și pe unii, și pe alții. Nu știu cum este pentru copii, dar pentru profesori este foarte greu să vorbești în același timp și pentru cei din clasă și pentru cei de acasă. Dar sunt și oameni dispuși să își ducă copiii oricum la școală”, a mai spus Sorin Ion.

Dincolo de problemele create de învățarea în containere, primarul Ciprian Ciucu spune că experții pe care i-a trimis în control la șantierele din cele cinci școli au descoperit grave nereguli privind respectarea normelor de siguranță la incendiu și a cerut firmei executante să remedieze urgent problemele.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

„În urma verificărilor unor specialiști trimiși de Primărie, ne-am luat cu mâinile de cap. Constructorul nu a respectat proiectul tehnic, iar firma de dirigenție de șantier (aceea care trebuia să ne protejeze interesele în fața constructorului) nu a semnalat neconcordanțele privind normele ISU”, susține primarul.

I-am amenințat că le voi da negație, ca să nu mai poată participa la nicio licitație de lucrări publice în următorii ani. Contractul expiră în jur de 20 februarie. Din acel moment vor curge penalitățile. Asta e tot ce pot face eu. Firma mi-a cerut cu nerușinare prelungirea contractului. Am refuzat.

Ciprian Ciucu, primar sectorul 6:

Primarul mai spune că amenajările interioare sunt făcute de o firmă care a lucrat fără proiect tehnic.

Probleme cu securitatea la incendiu

Printre deficiențele constatate, Ciprian Ciucu a enumerat:

• Lipsa ușilor rezistente la incendiu la anumite camere (subsol, depozite, tablou electric, degajament protejat);
• Nu s-a folosit spumă rezistentă la foc;
• Au montat ușile claselor direct în plăcile de rigips, nu în cadru metalic, nu au prag rezistent la foc;
• Au montat hidranții direct în rigips;
• Au placat grinzile de la subsol cu polistiren, în loc de vată minerală.
• Lipsă senzori detecție fum în tavan și a martorilor la nivelul tavanului casetat;
• Fixarea necorespunzătoare a cablurilor de curenți tari și slabi;
• Doze de aparataj lipsă sau improvizate;
• Legături de cabluri neconforme;
• Nerespectarea distanței de 300 mm între curentul tare și slab, conform proiectului tehnic și legislației în vigoare;
• Ignifugarea nu fusese făcută corect.

„După Colectiv și incendiile de la spitale, ar fi chiar culmea să nu învățăm din greșelile Dorei-lor și din cinismul politicienilor! Au făcut improvizații peste improvizații. Oamenii aceștia sunt iresponsabili, eu nu bag copiii în aceste școli până când și cel mai mic pericol va fi înlăturat”, a mai spus Ciprian Ciucu.

De unde vin banii?

Întrebat de Libertatea, în septembrie, de ce s-a apucat de lucrări atât de mari în prag de începere a anului școlar, Gabriel Mutu declara:

„Am vrut ca aceste lucrări să înceapă cât mai repede, dar, din păcate, pentru că este vorba despre o investiţie extrem de complexă finanţată de Comisia Europeană, care se referă la clădiri cu un consum energetic convenţional cât mai scăzut, a fost nevoie de angajarea unui specialist pe care noi, în România, nu-l aveam. Şi atunci, Comisia Europeană ne-a trimis un asemenea specialist”.

Ciprian Ciucu spune însă că Gabriel Mutu a mințit în legătură cu proveniența banilor:

„Finanțarea era disponibilă de doi ani, dar au întârziat atât pentru că nu a câștigat licitația firma agreată de Gabriel Mutu. Nu sunt fonduri comunitare, este o minciună. Banii sunt împrumutați de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare cu dobândă. Sunt sume rambursabile. Cu banii aceștia, este vorba, în total, de zeci de milioane de euro, puteam construi mai multe școli noi și săli de sport”.

Later edit: Între timp, la cel puțin una dintre școli, după ce reprezentanții ISMB au constatat că nu poate fi respectată distanța de un metru între bănci, părinților li s-a dat posibilitatea să voteze dacă vor cursuri online sau cu prezență fizică. Dar majoritatea decide pentru întreaga clasă, ceea ce, evident, nu rezolvă problema distanțării, în cazul în care se optează pentru participarea fizică a copiilor la cursuri.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro