Sâmbătă dimineața, liderul de fier al Rusiei a apărut la televizor, în fața populației, nervos și tensionat, folosind cuvinte extrem de dure, pentru a-l amenința fără să-l nominalizeze pe „trădătorul” Evgheni Prigojin, care tocmai își trimisese mercenarii Wagner spre Moscova, pentru a-și regla conturile cu conducerea militară a țării.

A fost cea mai gravă provocare la adresa regimului condus de Vladimir Putin, după 23 de ani la putere.

Chiar dacă era aparent fără șanse de reușită – fie și din simplul fapt că nicio figură importantă a elitei ruse nu i s-a alăturat – marșul organizat spre Moscova de Prigojin, spun analiștii, a reprezentat un adevărat șoc pentru un lider care până acum a prosperat tocmai mulțumită abilității de a ține sub control toate structurile de putere din Rusia, de a diviza grupurile rivale și de a servi drept arbitru suprem pentru elitele aflate în conflict.

Deși în cele din urmă a fost anulată, insurecția lui Evgheni Prigojin a expus slăbiciunile profunde din interiorul regimului, conturând pentru o zi spectrul unui război civil și amenințând chiar poziția lui Putin, care până atunci părea de neatins, scrie Washington Post.

Important, pare că președintele a fost luat prin surprindere de îndrăzneala lui Prigojin. A observat-o Mihail Hodorkovski, fostul cel mai bogat oligarh din Rusia, încarcerat, eliberat și reconvertit în prezent în opozant din exil al regimului.

„În ultima vreme, Putin a făcut greșeală după greșeală. Când ești la putere timp de douăzeci de ani și toată lumea îți spune ce geniu ești, cine știe ce se întâmplă cu conștiința ta”, a spus Hodorkovski, care a speculat că evenimentele de sâmbătă vor slăbi și mai mult regimul lui Putin.

Rămâne de văzut ce anume a primit Prigojin pentru a pune capăt rebeliunii, dar primele semne sugerează că în primul rând nu va fi pedepsit – dosarul deschis pentru declanșarea revoltei a fost clasat, iar acest lucru nu sună bine pentru regim, cred unii comentatori.

„Dacă Prigojin nu plătește un preț greu pentru rebeliunea sa, asta va pune regimul Putin în mare pericol”, a scris Brian Whitmore, profesor la Universitatea Texas-Arlington, într-o analiză pentru Atlantic Council, think-tank-ul american.

„Și asta pentru că schimbarea politică vine în Rusia atunci când sunt prezenți trei factori: o elită divizată (bifat), un public nemulțumit (bifat) și absența fricii. Dacă frica este eliminată din ecuație, atunci regimul va fi în pericol”, a mai observat Whitmore.

Marșul lui Prigojin spre Moscova, „o prăbușire a instituției statului”

Prigojin și-a construit forța și cazul împotriva conducerii militare a Rusiei, pe care a acuzat-o pentru eșecurile de pe front și, acum, chiar pentru declanșarea războiului, demontând argumentele inițiale ale Kremlinului, chiar sub ochii îngăduitori ai lui Putin.

Timp de săptămâni, membrii elitei rusești au privit cu gura căscată cum Prigojin lansa atacuri și injurii la adresa comandamentului armatei ruse, pe care îl acuza de incompetență, corupție și pentru faptul că a irosit viețile a zeci de mii de soldați ruși în războiul din Ucraina.

Putin a părut să accepte – și chiar să aprobe – confruntarea, atâta timp cât Prigojin i-a rămas loial lui, au remarcat analiștii. Dar revolta deschisă a lui Prigojin, care a cerut vineri înlăturarea conducerii militare a Rusiei, a aruncat regimul pe un teren complet necunoscut.

Prigojin „și-a asumat un rol mai serios decât a crezut Putin”, a declarat Tatiana Stanovaia, o analistă rusă, fondatoarea R-Politik, o firmă de consultanță politică, citată de Washington Post.

„El nu a înțeles că oamenii trăiesc acum prin intermediul rețelelor sociale, al internetului. Nu a înțeles că Prigojin este acum important”, a adăugat ea.

Alți observatori au spus că revolta a fost „un simptom al unei boli profunde” în interiorul statului rus, provocată de misiunea mesianică a lui Putin de a cuceri ceea ce el crede că sunt teritoriile istorice ale Rusiei în Ucraina.

Și asta pentru că, în dorința de a-și atinge scopurile, președintele rus a renunțat la orice rămășiță a statului de drept – pulverizând orice opoziție democratică, presa independentă și subordonând sistemul politic.

Deosebit de destabilizatoare a fost decizia lui Putin de a permite creșterea rapidă a grupurilor de mercenari privați, cum ar fi Wagner, pentru a ușura presiunea asupra forțelor armate și pentru a permite eliberarea prizonierilor din închisori, care au fost recrutați pentru sângeroasa luptă din Ucraina.

„Statul nu a fost capabil să își controleze propriile funcții. A externalizat utilizarea forței și, mai mult decât atât, a permis ca propriile legi să fie încălcate”, a observat Andrei Kolesnikov, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank american.

Acest lucru „reprezintă o pierdere conștientă a monopolului statului asupra forței”. Marșul lui Prigojin spre Moscova este o prăbușire a instituției statului”, a mai spus analistul, citat de cotidianul american.

Un conflict predictibil și deja prevăzut

Nu e ca și cum evoluția Wagner nu a fost observată. Elita rusă a devenit tot mai neliniștită în legătură cu războiul din Ucraina și cu rolul tot mai mare al organizației paramilitare încă de anul trecut, pe fondul eșecurilor forțelor ruse de pe front.

Când Putin a decretat mobilizarea parțială a populației după retragerea șocantă a Moscovei din Harkov și Herson, în toamna anului trecut, Konstantin Remciukov, un editor bine conectat al publicației moscovite Nezavisimaia Gazeta, a avertizat într-un interviu acordat BBC că apariția grupurilor militare private ar putea să degenereze într-un război civil.

„Diferite facțiuni din cadrul guvernului”, a spus el, „se vor lupta pentru putere (de a guverna) pentru că, în mod evident, competiția dintre clanuri va crește,pentru că acum au o mulțime de arme. Chiar și infractorii au arme. Toată lumea are arme”, a spus el.

Un membru de rang înalt al cercurilor diplomatice rusești, care rămâne în contact cu membrii guvernului rus, a declarat pentru Washington Post că criticile tot mai vocale ale lui Prigojin cu privire la desfășurarea războiului au avut ecou în anumite zone ale elitei și au reflectat o divizare tot mai mare cu privire la războiul lui Putin.

El a subliniat în special izbucnirea liderului Wagner de vineri, în care, pentru prima dată, a respins principalul pretext al lui Putin pentru declanșarea războiului, declarând că Rusia nu se confruntă cu o amenințare extraordinară la adresa securității din partea Ucrainei sau a NATO, și că oficialii militari ruși l-au păcălit pe Putin să intre în război.

„De mult timp, au existat abordări diferite (în rândul elitei) în ceea ce privește desfășurarea operațiunii militare și modul în care ar trebui gestionată economia și situația politică”, a declarat acest membru al cercurilor diplomatice ruse, vorbind sub protecția anonimatului de teama represaliilor.

„Prigojin nu a spus nimic nou, principial, dar acum, aceste dezacorduri au izbucnit la vedere și, din păcate, lucrurile au ajuns la stadiul de conflict deschis”, a spus sursa Washington Post.

„Putin se confruntă acum cu trei războaie”

Un semn recent că tensiunile cresc în interiorul elitei rusești a fost declarația publică de la începutul acestei luni a unui influent parlamentar rus – Konstantin Zatulin, apropiat de membri de rang înalt ai agenției de securitate FSB din Rusia – potrivit căruia Moscova nu a reușit să atingă niciunul dintre obiectivele sale de război și că multe dintre ele au devenit „fără sens”.

Serghei Markov, un consultant politic apropiat de Kremlin, cunoscut pentru opiniile sale belicoase, a declarat că insurecția lui Prigojin a reprezentat „un șoc și un eșec colosal” pentru președintele rus, scrie Washington Post.

„Pentru Putin, a fost un eșec faptul că operațiunea militară specială s-a prăbușit. A fost un eșec faptul că Occidentul s-a alăturat total și ferm acestui război, iar acum este un eșec total faptul că tabăra cea mai pregătită pentru luptă a forțelor armate ruse s-a întors împotriva lui, precum și a autorităților ruse”, a declarat Markov.

Putin, a spus el, „are acum trei războaie. Războiul din Ucraina. Războiul cu Occidentul. Și acum un război pe plan intern”, a spus Markov.

Markov a pus revolta lui Prigojin pe seama unui recent decret guvernamental care prevede ca toate „formațiunile de voluntari”, inclusiv Grupul Wagner, trebuie să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie.

Prigojin se împotrivise acestui ordin. „Dacă toată lumea ar fi semnat contractele, atunci Grupul Wagner ar fi devenit subordonat al ministrului Apărării, iar Prigojin ar fi pierdut Wagner în două luni”, a declarat Markov.

O rebeliune, dar nu un război civil, spun unii analiști

Alți observatori au declarat că li se pare puțin probabil ca situația să fi degenerat într-un război civil.

„Aceasta este pur și simplu o reglare de conturi între diferite clanuri”, a declarat un miliardar rus, vorbind, de asemenea, sub rezerva anonimatului, de teama represaliilor.

„Războiul civil este întotdeauna o reflectare a unor contradicții sociale profunde între diferite segmente ale societății. Acesta este doar un șef împotriva celuilalt”, a spus acesta, citat de Washington Post.

Analistul Andrei Kolesnikov, de la Carnegie, a declarat de asemenea că mișcarea relativ liberă a lui Prigojin prin Rusia – în ciuda unui mandat de arestare pe numele său pentru incitare la insurecție armată – a reflectat mai degrabă teama și apatia oficialilor locali decât sprijinul activ pentru liderul Wagner.

Oficialii locali „nu vor să moară atunci când nu este clar pentru ce. Aceasta este mai mult lașitate decât orice altceva”, a spus Kolesnikov, care a declarat că există în continuare sprijin pentru Putin „dar este automat și mecanic, pentru că el este șeful”.

„Armura lui Putin a fost străpunsă”

Modul în care Putin și elitele sale se vor mobiliza pentru a-și reafirma dominația după această provocare deschisă se va dovedi decisiv pentru a determina ce va urma.

„Regimurile autoritare precum cel al lui Putin se bazează pe crearea unui sentiment de invulnerabilitate, iar provocările din partea unor poli de putere precum Prigojin pun sub semnul întrebării acest mit”, a explicat Doug Klain, expert al Atlantic Council, într-o analiză pentru influentul think-tank american.

Deși Prigojn susține că a cerut forțelor sale să se retragă pentru a evita vărsarea de sânge rusesc, este probabil ca șeful grupului Wagner să fi primit concesii semnificative la nivel personal sau o consolidare serioasă a rolului Wagner în efortul de război, a spus el.

Dacă provocarea lui Prigojin se va disipa într-adevăr rapid, cu Wagner revenind pe front, Kievul nu va beneficia, probabil, de haosul total pe care spera probabil să-l exploateze pentru a obține câștiguri pe câmpul de luptă.

„Dar chiar și așa, faptul că o parte semnificativă a forței combatante a Moscovei nu este aparent loială Rusiei, și poate fi influențată, va avea un impact real pe câmpul de luptă, soldații urmând să se întrebe cât de mult pot avea încredere în cei alături de care ar trebui să lupte”, a spus Klain.

Este posibil ca regimul lui Putin să fi supraviețuit provocării lui Prigojin, dar aproape fiecare aspect al acestui episod indică faptul că sistemul rusesc este mai fragil ca niciodată. Totul s-a întâmplat pentru că Rusia are rezultate dezastruoase în războiul său – iar principalul efort al Ucrainei în contraofensivă încă nu a venit.

O observație asemănătoare a fost făcută de analiza publicată în revista Foreign Policy de profesorul Jeffrey Sonnenfeld, fostul ambasador la Washington Jon Huntsman Jr. și de activistul politic William F. Browder.

Cum Putin nu mai poate controla bandele armate rivale create de el însuși, armura sa a fost străpunsă, iar aura sa formidabilă se risipește, a observat analiza celor trei.

Dar și mai dăunător pentru Putin este faptul că, în ciuda declarațiilor sale de forță, imaginea proiectată în Rusia și în întreaga lume este una de slăbiciune, nu de putere, deoarece Putin a pierdut efectiv controlul asupra monștrilor creați de el însuși, au subliniat autorii.

Efectele peste granițele Rusiei

Slăbiciune aparentă a lui Putin, au mai observat autorii analizei Foreign Policy, a fost cu siguranță văzută de omologii acestuia – fie în Belarus, China sau în altă parte.

Pentru un lider care consideră că autoritatea sa asupra Rusiei este un model de urmat pentru alte țări, cu greu își poate imagina cineva o provocare mai umilitoare la adresa autorității sale decât cea venită din partea facțiunilor rivale create de el însuși, spun cei trei.

Omologii internaționali ai lui Putin, mai observă ei, ar putea considera că nu au niciun motiv să-l ia atât de în serios pe președintele rus, „dacă nici măcar lingăii nu o mai fac”, mai ales că Putin a dat înapoi și a făcut un compromis cu Prigojin la doar câteva ore după ce l-a declarat pe șeful Wagner „trădător”.

În cele din urmă însă, cei mai mulți observatori, aliați ai Kievului și în primul rând oficialii de la Kiev vor fi interesați să vadă care ar putea fi efectul revoltei asupra războiului din Ucraina. Acest lucru ar putea devenit clar în următoarele zile și săptămâni, pe măsură ce contraofensiva Ucrainei se desfășoară.

Un scenariu posibil? Soldații de rând ai Rusiei se confruntă acum cu o confuzie masivă, iar orice încredere pe care o mai aveau în conducerea lor a dispărut, a speculat John Barranco, colonel american în retragere și expert al Atlantic Council.

„Odată ce o armată își pierde încrederea în liderii săi, moralul se prăbușește, iar voința de a lupta dispare odată cu ea”, a spus acesta.

„Este puțin probabil ca până și cei mai îndrăzneți dintre liderii militari ucraineni să se fi gândit vreodată să lanseze un atac asupra cartierului general al Districtului Militar Sudic al Rusiei din Rostov pe Don, de unde se coordonează războiul Rusiei din Ucraina, dar tocmai acest lucru a fost făcut de rebeliunea neașteptată a Grupului Wagner”, a mai observat Barranco.

Urmărește-ne pe Google News