Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.

În 2022, în România a avut loc recensământul populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare.

Însă detaliul nu a contat pentru majoritatea guvernamentală. Partidele Puterii, adică PSD și PNL, au fost preocupate pentru anul electoral 2024 să pregătească o comasare și să aibă dispute privind datele cele mai convenabile pentru ele privind alegerea deputaților și senatorilor, precum și a președintelui României, însă nu au umblat și la partea de număr de aleși, în condițiile în care de la alegerile din 2016 și 2020, țara noastră a avut un recensământ, care arată o altă realitate la nivelul județelor. 

Inclusiv în Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția e recomandat ca abaterea de la „normă”, în cazul de față, norma de reprezentare, „să nu depășească limita de 10%”. „În scopul garantării egalităţii puterii electorale, repartizarea mandatelor trebuie revizuită cel puţin o dată în zece ani, preferabil anterior sau posterior perioadelor electorale”, mai arată una din recomandările din codul celor din Comisia de la Veneția.

Cum ar schimba situația datele de la recensământ

Situația de la recensământ arată că mai multe dintre județe ar pierde din numărul de deputați și senatori, însă există și cazuri unde ar fi nevoie de mandate în plus. În prezent, conform legislației în vigoare, Bucureștiul are alocați 13 senatori și 29 de deputați. Pe noile calcule, ale recensământului din 2022, Capitala ar trebui să aibă 24 de deputați și zece senatori. Ce alte județe ar avea mai puțini aleși:

  • Constanța, care în prezent are 11 deputați și cinci senatori, ar trebui să aibă, conform noile date, nouă deputați și patru senatori.
  • Galațiul ar trebui să aibă șapte deputați (față de nouă în prezent) și trei senatori (față de patru în prezent).
  • Cu un deputat mai puțin ar trebui să rămână și Argeșul, care acum are nouă, dar și fără un senator, ceea ce ar însemna să rămână la trei.
  • Un alt județ care a avut o scădere demografică cât să afecteze numărul de parlamentari e Doljul. Din zece deputați, Doljul ar rămâne cu opt.
  • În urma scăderii numărului de locuitori, și Prahova ar trebui să aibă cu un deputat mai puțin (așadar, zece deputați), dar și cu un senator mai puțin, ceea ce înseamnă că ar rămâne patru.
  • Iar situația privind scăderile numărului de parlamentari s-ar mai aplica și în: Olt (mai puțin cu un deputat și un senator), Hunedoara (un deputat și un senator), Buzău (un deputat și un senator), Brăila (un deputat), Caraș-Severin (doi deputați și un senator), Mureș (un deputat), Teleorman (un deputat) și Timiș (un deputat).

Județul care ar trebui să aibă aleși în plus sunt Ilfov, care față de precedentul recensământ are un surplus de circa 154.000 de noi locuitori declarați. În prezent, Ilfovul are cinci deputați, însă conform noilor calcule ar trebui să aibă șapte. De asemenea, la nivel de senatori ar trebui să fie trei, nu doi, ca în prezent.

Românii din diaspora, defavorizați

În ceea ce privește situația din diaspora, lucrurile sunt evident în defavoarea alegătorilor români, aplicând actuala normă.  Conform AEP, în afara granițelor sunt 959.856 de români cu drept de vot, care au domiciliul sau reședința în alte țări, iar reprezentarea lor e asigurată de doi senatori și patru deputați. Dacă s-ar aplica norma de reprezentare din țară, diaspora ar trebui să aibă 13 deputați și șase senatori. 

În ultimii opt ani au fost mai multe proiecte de lege care au încercat să mărească numărul de aleși din diaspora, pentru o mai corectă reprezentare, însă au fost fie respinse, fie zac în sertarele de la Camera Deputaților. 

Potrivit informațiilor Libertatea, o modificare în ceea ce privește numărul de mandate pentru diaspora ar putea fi majorată doar în situația în care în Parlament s-ar realiza o majoritate fără PSD.

Această formațiune se opune unei astfel de decizii din cauză că este dezavantajată de votul din străinătate, unde constant partidul a luat sub 10%.

O reducere de peste 15% din numărul total de aleși

Dacă ne raportăm la cifrele din recensământ, Camera Deputaților ar trebui să aibă 283 de aleși (aici fiind incluși și cei din diaspora, dar și cei din grupul minorităților), în condițiile în care în prezent sunt 330. Pe de altă parte, la Senat ar trebui să fie 115, în condițiile în care acum sunt 136.

Așadar, e vorba de o diferență de 66 de mandate. În condițiile în care ar fi aplicată norma de reprezentare din județe și la diaspora, diferența între numărul de acum și cel conform cifrelor recensământului ar fi de 53 de mandate.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News