Comentează„Aceşti trădători au scăpat justiţiei turce mulţumită celor care-i protejează. Ei au plecat fără să dea socoteală pentru sângele martirilor, dar nu vor scăpa de justiţia divină”, a reacționat preşedintele turc în legătură cu moartea predicatorului musulman și scriitorului Fethullah Gulen.
„Vom continua lupta împotriva FETO”
Şeful statului turc a cerut insistent extrădarea lui Gulen, instalat în SUA din 1999 și acuzat de Erdogan de urzirea unui presupus puci împotriva sa în iulie 2016.
„Noi ştim că judecata lui Allah este severă. Ştim că reparaţii vor fi cerute acestor trădători pentru pagubele pe care le-au cauzat ţării noastre”, a continuat Erodgan într-un discurs ținut în faţa unor membri ai formațiunii sale politice, Partidul Justiţei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator).
„Noi ne vom continua lupta împotriva FETO (acronimul peiorativ folosit de regimul de la Ankara pentru a desemna mişcarea lui Fethullah Gulen – n.r.). Vom fi pe spatele haitei de hiene FETO în Turcia sau în locurile cele mai îndepărtate din lume”, a ameninţat el, citat de France-Presse, preluată de news.ro.
Fethullah Gülen a murit duminică, la vârsta de 83 de ani, într-un spital din statul american Pennsylvania. Înainte de a fi declarat dușman de către Erdogan, Gulen a fost un aliat preţios pentru președintele turc, care a profitat de pe urma mișcării sale islamice pentru a accede la putere.
Fragilă încă din 2010, înţelegerea dintre cei doi a încetat în 2013, în urma unui scandal de corupţie orchestrat de către magistraţi apropiați lui Gulen care a afectat cercul intim al lui Erdogan.
Circa 250 de oameni au murit în timpul unei presupuse tentative de lovitură de stat din Turcia, în iulie 2016. Erdogan l-a acuzat pe Gulen, dar acesta din urmă a respins acuzația. Erdogan a cerut extrădarea lui Gulen, dar SUA nu au dat curs solicitării. În cele din urmă, Erdogan i-a retras cetățenia turcă lui Gulen și a declanșat o amplă operațiune de epurare pentru a „curăța” instituțiile statului de „rețeaua gulenistă”.
Erdogan cere un acord de pace care să includă dizolvarea PKK
Pe de altă parte, Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat marţi susţinerea pentru propunerea partenerului său de coaliţie, ultranaţionalistul Devlet Bahceli, de a relansa procesul de pace cu gherila kurdă PKK prin dialog direct cu fondatorul şi liderul acesteia, Abdullah Ocalan, întemniţat din 1999, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.
Bahceli a propus marți ca Ocalan să fie adus în Parlamentul de la Ankara și să proclame dizolvarea PKK. Erdogan a descris această propunere drept „o oportunitate istorică”. „Sperăm ca toată lumea să recunoască faptul că terorismul şi umbra întunecată a terorismului nu au loc în viitorul Turciei”, a declarat președintele turc.
„În acest sens, sper ca fereastra oportunităţii istorice deschisă de Alianţa Populară să nu fie sacrificată pentru interesele personale”, a adăugat el, referindu-se la alianţa AKP cu MHP, partidul ultranaţionalist al lui Bahceli.
Bahceli nu deţine nicio funcţie guvernamentală, dar cele 50 de mandate ale partidului său sunt esenţiale pentru AKP în vederea menținerii sale la putere.
Abdullah Ocalan, fondatorul PKK, este închis din 1999 pe insula Imrali din Marea Marmara, dar continuă să fie considerat „liderul poporului kurd” de către simpatizanţii gherilei.
În martie 2013, Ocalan a anunțat „sfârșitul luptei armate” și lansarea unor negocieri de pace. Acest proces a fost întrerupt în 2015, când partidul de stânga pro-kurd HDP (DEM, în prezent) s-a opus reformei prezidențiale promovate de Erdogan pentru a-și întări atribuțiile.
PKK menţine lupta armată, confruntările desfășurându-se în principal în nordul Irakului, unde gherila îşi are principalele baze şi adăposturi.