În ziua în care a răpit-o pe Alexandra Măceşanu şi o ducea, sechestrată în maşină, spre casa lui, Dincă spune s-a intersectat cu poliţia. Era chiar când el se dădea jos din maşină, ca să deschidă poarta şi să intre în curte. Fata de 15 ani se afla, legată, pe bancheta din spate a maşinii lui.
„Eu când am venit cu ea și am oprit pe dreapta… două polițiste…”, îi mărturisea el după arestare unui coleg de celulă care a colaboratorat cu anchetatorii, păcălindu-l pe Dincă că scrie o carte.
„Două fete tinere, două cârlance scunde, amândouă cam de aceeași statură”, descria Dincă. „De la a treia sau de la a patra casă, au plecat, au traversat drumu’, nu s-au uitat înapoi… Bă, să-mi vie rău, să cad jos din mașină… Şi mă dădeam jos, da eu atunci le-am văzut când am oprit mașina acolo. Nu le-am văzut dă mai de departe, așa, știi? Eram… îți dai sama cum eram.”
Alexandra a încercat să-şi sune mama
În ziua de 25 iulie, imediat după ce a sunat la 112, Alexandra a încercat să o apeleze, de pe telefonul găsit în casa lui Dincă, şi pe mama ei.
Au fost, conform listingului aflat la dosar, două apeluri, unul de 4 secunde, celălat de 3 secunde. Însă cartela de pe care apela Alexandra nu avea credit, aşa că telefonul mamei nu a sunat.
La acel moment, Dincă era plecat la Craiova, de unde a cumpărat o cartelă pre-pay şi un telefon second-hand, de pe care a sunat-o pe mama Alexandrei. I-a spus femeii că el este ginerele ei, că fiica sa e bine și că urmează să plece la lucru în Belgia, după care a închis telefonul.
Dincă: „Poate mai vorbea, poate mai dădea detalii”
Procurorii notează în rechizitoriu că în jurul orelor 12:00, când s-a întors acasă, Dincă a mers „ușor spre dormitor, în dorința de a vedea cum se comportă fata în lipsa sa, însă când a descuiat ușa a constatat că victima Măceşanu Alexandra Mihaela era în picioare la capătul patului, spre intrare și avea o mână deasupra unui telefon aflat pe masă. La întrebarea inculpatului ce face cu acel telefon, victima i-a răspuns că doar se uita pe el și se juca.”
Când am venit de la Craiova, am oprit şi am intrat să văd: „Ia, mă, să vedem ce face?”. Că eram croit să mă duc direct la mașină, da tot mai dura vreo 10 minute precis. Poate mai vorbea, poate mai dădea detalii. Da ea a simțit, a auzit zgomot și câini mă… Câinii cum intram imediat mă simțeau și pă jos și cu mașina. Și ea cred că atunci a întrerupt convorbirea.
Mărturisirea lui Gheorghe Dincă către „colegul de celulă”:
Dincă le-a declarat anchetatorilor că a observat că fata reușise să se elibereze, dezlegându-și lanțul și sârma de la pat, fiind îmbrăcată „ca de plecare”, având „toate inelele puse la mâini”, chiar „și adidașii în picioare”.
Dincă despre Alexandra: „Ea aștepta să vină ăia”
În dialogul purtat ulterior cu „colegul de celulă”, Dincă susţine că el habar n-avea că Alexandra sunase la 112.
Coleg celulă: Și … ai intrat înăuntru: „Ce faci aici?”.
DINCĂ GHEORGHE: Da … N-am realizat …
Coleg celulă: (neinteligibil)
DINCĂ GHEORGHE: Nu, era cu lanțul după ea, de picioare, nu erau desfăcute picioarele, înțălegi?
Coleg celulă: Da, da era desf …
DINCĂ GHEORGHE: Dar de acolo … lanțul era jos, desfăcut. Și zic: „Ce ai făcut, cum ai desfăcut?” „Aaa…” nu știu ce a mârâit, ce… și nimic. N-am mai… Înțălegi? Telefonul pe masă… „Ce-i cu telefonul asta?”, zice: „M-am uitat și eu.” Eu (neinteligibil)… Nu știu… Crede-mă că mi-a învăluit mintea! Deci, totul a fost… (neinteligibil), ascultă-mă ce-ți spun!
Coleg celulă: Zici: băga-mi-aș… (neinteligibil)
DINCĂ GHEORGHE: Da. Atunci am legat-o cu mâinile la spate… Cu scotch, am luat scotch și am legat-o… Din nou, i-am pus și la gură, la ochi… știi. Și am legat din nou lanțul și s-a suit în pat. Nu s-a mai mișcat, când am venit numai… Pentru că ea oricum, ea aștepta să vină ăia.”
Dincă: „Dacă-mi arăta telefonul, cădeam jos”
Procurorii DIICOT spun că „iritat de situație și realizând că fata dorea să scape”, Dincă a luat-o cu forța și a urcat-o înapoi în pat, imobilizând-o cu lanțul de cadrul metalic al acestuia, apoi a legat-o din nou, cu mâinile la spate, la ochi și la gură, cu scotch.
Apoi a plecat în oraş, ca să-şi recupereze maşina parcată în faţa unui hotel. Când s-a întors, în jurul orelor 12:35, Dincă a agresat sexual din nou victima, iar fata s-a opus cu vehemenţă, fapt ce i-a provocat furia şi l-a determinat să o omoare.
Dincă spune că, după ce ar fi ucis-o pe Alexandra, a ieșit în curte și s-a apucat imediat să pregătească butoiul în care urma să incinereze cadavrul victimei. Niciun moment, mărturiseşte el, nu s-a temut că s-ar putea trezi cu poliţia la poartă.
DINCĂ GHEORGHE: Dar fiind acasă, venea garda, deci ea îi sunase și eu știam că vine garda, și mă apucam de dat foc?!
Coleg celulă: Dă dat foc, corect!
DINCĂ GHEORGHE: Nu merge.
Coleg celulă: Da, corect.
DINCĂ GHEORGHE: Cum să faci așa ceva?
Coleg celulă: Nu… dormeai pe tine.
DINCĂ GHEORGHE: Da cum. Dacă-mi arăta aia telefonul, cădeam jos. Dovadă e că… asta care io nu știam că ea sunase la 112. După ce am omorât-o, n-a trecut o oră. O oră e mult. Am luat-o și am băgat-o-n butoi…viuum! (n.n. onomatopee)… în amiaza mare, iți dai seama!
Dincă: „Flacăra avea 2 metri peste butoi”
În timp ce poliţia bâjbâia prin Caracal, căutând-o pe Alexandra, Dincă spune că el ardea cadavrul în butoiul din curte. Focul se vedea din capătul străzii.
„Flacăra avea 2 metri peste butoi. Nici nu puteai să stai la 2-3 metri, 4-5 te duceai. Nu se putea apropia”,
mărturisirea lui Dincă către „colegul de celulă”:
Conform rechizitoriului DIICOT, operațiunea de incinerare a cadavrului a durat până în jurul orelor 21:00 – 22:00, după care Dincă a intrat în dormitor și s-a culcat.
Coleg celulă: Și de ce nu le-ai zdrobit de tot (n.r. – oasele)?
DINCĂ GHEORGHE: Nu. M-am dus și m-am culcat! Ce să zdrobesc?
Coleg celulă: Erai obosit?
DINCĂ GHEORGHE: …(neinteligibil)…
Coleg celulă: …(neinteligibil)…obosit toată ziua
DINCĂ GHEORGHE: Obosit… m-am dus. Nu m-am culcat, am stat. Îți dai seama cât eram de războit și de alea… Da eu am adormit fără să știu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro