Europa de Vest, lovită de valuri de căldură extremă
Europa s-a confruntat cu condiții meteorologice extreme pe uscat și pe mare. În a doua jumătate a lunii iunie, un val de căldură intens a afectat vestul și centrul Europei, doborând recorduri pentru temperaturile maxime zilnice în numeroase țări.
Temperatura medie în Europa de Vest a fost de 20,74°C, cu 3,06°C peste media lunii iunie din perioada 1991–2020, depășind recordul anterior stabilit în iunie 2025.

Samantha Burgess, lider strategic pentru climă la ECMWF, a declarat: „Iunie 2026 a evidențiat cât de profund se schimbă clima. Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, iar oceanele au continuat să înregistreze temperaturi-record.
Împreună, aceste recorduri reflectă un sistem climatic care acumulează constant căldură, rezultând valuri de căldură din ce în ce mai intense, oceane persistent calde și riscuri tot mai mari pentru oameni, ecosisteme și infrastructură”.
Temperatura medie a oceanelor extrapolare a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună
Temperatura medie a oceanelor extrapolare (60°S – 60°N) pentru iunie 2026 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună, atingând 20,86°C, depășind cu doar 0,01°C recordul anterior din iunie 2024.
Acest fenomen a fost influențat de dezvoltarea rapidă a condițiilor puternice de El Niño în Pacificul ecuatorial, care se estimează că vor continua să se intensifice în lunile următoare.
Impactul secetei și al căldurii extreme
Condițiile de secetă, combinate cu căldura extremă, au amplificat riscul de incendii de vegetație, în special în Peninsula Iberică și sudul Franței. Solurile uscate din vestul și centrul Europei, accentuate de valurile de căldură din mai și iunie, au contribuit la creșterea riscului de secetă în estul Europei.
În contrast, în anumite zone din Islanda, Irlanda, nordul Marii Britanii și regiuni din Scandinavia, precipitațiile peste medie au dus la inundații locale.
Schimbări din regiunile polare
În Arctica, extinderea medie a gheții marine a fost cu 5% sub medie, clasându-se pe locul șase în topul celor mai reduse întinderi pentru luna iunie.
Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în Marea Barents și în jurul arhipelagului Franz Josef. În Antarctica, gheața marină a fost cu 8% sub medie, ocupând tot locul șase în clasamentul celor mai scăzute valori pentru această lună.
Iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor, la nivel global
La nivel global, iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor, cu o temperatură medie a aerului de 16,54°C, depășind media lunii iunie 1991-2020 cu 0,56°C. În plus, temperatura medie a fost cu 1,39°C peste nivelul preindustrial estimat pentru perioada 1850–1900.
Regiunile extratropicale au înregistrat modele climatice variate. În timp ce America de Nord, Asia de Est, sudul Africii și Australia s-au confruntat cu precipitații peste medie, alte zone, precum SUA, Canada, America de Sud, Orientul Mijlociu și Rusia, au înregistrat condiții mai uscate decât de obicei.
Europa se confruntă cu al doilea val de căldură extremă al verii 2026
Europa se confruntă cu al doilea val de căldură extremă al verii 2026, cauzat de un „dom de căldură” puternic ce s-a stabilit deasupra Europei de Vest și Sud-Vest.
Acest fenomen meteorologic a blocat aerul fierbinte venit din nordul Africii, provocând temperaturi între 40°C și 45°C în țări precum Spania, Portugalia și Franța. Potrivit serviciului ucrainean de prognoză meteo și informații climatice Pogodnik, valul de căldură va continua să se extindă spre nord și est, afectând Regatul Unit, Benelux, Germania, Alpii, Italia și Balcanii.
Zonele cele mai afectate de valul de căldură
Între 7 și 10 iulie, Spania, Portugalia și Franța resimt deja cele mai mari temperaturi. În Peninsula Iberică, termometrele indică valori între 41°C și 43°C, în timp ce în sud-vestul Franței se înregistrează temperaturi similare.
Meteorologii avertizează că între 10 și 14 iulie, căldura extremă se va extinde și mai mult, incluzând Regatul Unit, Irlanda, Benelux, vestul Germaniei, nordul Italiei, Alpii și Balcanii. În Franța Centrală și de Vest, temperaturile ar putea ajunge local la 45°C, dacă intensitatea „domului de căldură” atinge apogeul.
Riscul de furtuni devastatoare este în creștere
Pe lângă temperaturile extreme, riscul de furtuni devastatoare este în creștere. Atunci când aerul rece din Atlantic se va întâlni cu masa de aer supraîncălzit, condițiile meteorologice extreme vor deveni inevitabile.
Pe marginea domului de căldură se pot forma furtuni severe, însoțite de grindină, rafale puternice de vânt, inundații rapide și, în cazuri izolate, tornade, avertizează specialiștii. Pogodnik recomandă monitorizarea continuă a prognozelor meteo și a alertelor locale pentru a evita riscurile.
Al doilea val de căldură vine pe un fundal climatic deja afectat
După primul val de căldură din luna iunie, solul din multe regiuni europene este extrem de uscat, iar vegetația a suferit din cauza lipsei de umiditate.
Orașele, cu infrastructura lor din beton și asfalt, au stocat deja căldura, amplificând efectul temperaturilor ridicate. Chiar dacă în unele zone nu se vor depăși recordurile absolute, climatul deja încălzit face ca situația să fie deosebit de periculoasă.
Datele modelelor meteorologice, citate de Severe Weather Europe, indică temperaturi cu 12–16°C peste valorile normale ale lunii iulie în cele mai afectate regiuni. Zonele de maximă intensitate includ Franța de Vest și Centrală, Peninsula Iberică și alte părți ale Europei de Vest.
În multe regiuni, maximele zilnice vor depăși 40°C, iar scenariile cele mai pesimiste sugerează valori de până la 45°C în Franța.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_055fbcb628ef51c59f72a2a9596163ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f53378920c5a9cdac2aa523f444da340.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_23b7024396d3ddfefe27a9a80116c344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_522f749f5859477ac3432c1d9ef5418d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5112cecabc0c4caddf8060021a66d82c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f7735394b04d6d7aa735ac230026e670.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f41aff88ffd037524992401193d5a0a9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f97d8f1fea4e883dcca703be19a5d71b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_17f1b7cb3c5dbe5d485318135b7b6596.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6319221923aa733a34ecad80e8124221.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f68dfc0db50b0852ed7db2232bf26c4b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_fc39887675798c411d3191636f86b82f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02380e5850d4031c01ddb21b3811e4bb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_77aad87d3d1421f72c09bc33b388857e.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_6825454a0e0d6a05fb6f8dfec99a09b6.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_876d9f7f0d01b7d0594434e212dacebb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2c6bc32e13dcf5bbefc02d739d42b2f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/originalconsultaripsd23iunie2026-7-scaled-e1784028771503.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-la-conferinta-de-presa-foto-gov-e1784022655110.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/andreea-popescu-t.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/super-neatza-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8cfce6f91e1b53b2327a1a80ad02fa3a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cbb08ddb13d539b3c20911a71a60c3c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-discurs-paris-e1784037758762.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gettyimages-2221346930.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/mobilier-ikea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gradina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/traseul-ciclist-al-vinurilor-din-baden.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/camera-croatia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/insula-diaporos-halkidiki-sithonia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-fulgerele-se-vad-inainte-sa-se-auda-tunetul.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-sapunul-de-marsilia-si-la-ce-se-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cirese-calorii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/faina-de-tapioca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/dragos-pislaru--e1784092800751.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/adrian-marian-leata-elev-buzau-sudor-worldskills-shanghai.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/romanii-intoarecere-acasa-spania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/hepta4084766-e1784060065766.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/anna-politkovskaya--foto-shutterstock1829179229-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/every-can-counts-1-scaled-e1784046569723.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/decizie-iccj.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.