Șase guverne post-decembriste au fost demise până acum prin moțiune de cenzură.
Primul a fost cabinetul Boc 2, înlăturat în octombrie 2009 prin adoptarea moțiunii „11 împotriva României”, cu 254 de voturi ”pentru” și 176 ”împotrivă”. Moțiunea a fost inițiată de aleșii PNL, UDMR și PSD.
În aprilie 2012, după 78 de zile de guvernare, Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis tot prin moțiune de cenzură, care a primit 235 de voturi favorabile. Moțiunea era denumită „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată” și fusese inițiată de Uniunea Social Liberală, formată din PSD şi PNL.
Cinci ani mai târziu, în iunie 2017, a fost demis Guvernul Grindeanu, prin moțiunea „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, iniţiată de PSD şi ALDE și care a primit 241 de voturi „pentru”. A fost prima dată când un partid și-a demis propriul guvern printr-un astfel de demers.
Cu 238 de voturi „pentru”, din 242 valabil exprimate, în octombrie 2019, a fost adoptată moțiunea „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, care a dus la înlăturarea cabinetului PSD, condus de Viorica Dăncilă. Moțiunea a fost semnată de aleși din partea PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR și minorităţilor naţionale, dar şi de foşti parlamentari social-democrați.
Iar în februarie 2020, cu scurt timp înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis, tot printr-o moțiune de cenzură care a întrunit atunci 261 de voturi „pentru” și 139 „împotrivă”. Moțiunea fusese inițiată de PSD și UDMR și intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”.
Pentru demiterea Guvernului Florin Cîțu erau necesare 234 de voturi în favoarea moțiunii. La ședința de marți a plenurilor reunite au fost prezenți 379 din cei 466 de parlamentari și au fost întrunite 281 de voturi pentru moțiunea de cenzură, 0 „împotrivă” și 0 anulate.