Acestea nu au fost, însă, adoptate, astfel că presiunea pe buget se mută pe perioada următoare. Guvernul trebuie să găsească de 15 miliarde de lei până la final de an, potrivit datelor noastre.
Taxa pe suc și majorarea accizelor la țigări, amânate
Reamintim, Guvernul intenționa să impună o taxă pe sucurile carbogazoase cu zahăr și mai dorea o majorare a accizelor la țigări. Ambele măsuri ar fi dus la creșterea prețurilor, dar ar fi adus și o serie de bani la buget.
Taxa pe suc ar fi colectat la buget 320 de milioane de lei, iar majorarea accizelor alte 160 de milioane de lei.
De unde vrea Guvernul să facă rost de bani
Datele Consiliului Fiscal arată de unde crede Guvernul că va face rost de bani în perioada următoare. Opinia instituției conduse de către Daniel Dăianu privind rectificarea bugetară conține și un tabel cu defalcarea noilor surse de venit pe care mizează Executivul.
Cea mai mare parte, de 1,9 miliarde de lei ar trebui să vină din creșterea colectării TVA, aceasta fiind urmată impozitul pe profit (1,036 miliarde de lei) și taxa pe utilizarea bunurilor (650 de milioane de lei).
Amnistia fiscală, proaspăt adoptată de către Guvern la finele lunii iulie, ar aduce 333 de milioane de lei din colectarea de TVA, alti 178,4 milioane de lei din colectarea de impozit pe profit și încă 418,5 milioane de lei.
Pe lângă aceste sume, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează și efecte suplimentare, care ar aduce la buget încă 310 milioane de lei din TVA și alte 650 de milioane de lei din contribuții sociale.
O sumă de 359,9 milioane de lei ar uma să ajungă la buget din taxa pe activele bancare, iar din aceasta s-ar scădea 56,5 milioane ca impozit pe profit.
Tabelul arată însă, că și taxa pe sucurile cu zahăr, cât și majorarea de accize la țigări sunt incluse rectificare, cu 320 și 159,4 milioane de lei.
Două la primărie, două la prefectură
Consiliul Fiscal notează că nici îmbunătățirea colectării la Fisc și nici amnistia fiscală nu trebuie luate în considerare dinainte, deoarece nu se poate prezice comportamentul contribuabililor.
Consiliul mai spune că îmbunătățiri apar în colectare odată cu reforme profunde ale administrației și recomandă informatizarea ANAF.
Astfel, veniturile provenite din amnistia fiscală (2 miliarde de lei) și îmbunătățirea colectării (3,5 miliarde) ar fi în dubiu.
”87% din veniturile suplimentare prevăzute la rectificare vin în fapt din cele două surse mai sus menţionate. Creşterea eficienţei colectării s-a dovedit însă în ultimii ani a fi misiune imposibilă. Nenumărate facilităţi fiscale au fost acordate în ideea reducerii cotelor de impunere pentru a genera o lărgire a bazei de impunere. În mare parte din cazuri nu s-a întâmplat însă nimic, încasările bugetului s-au redus într-un ritm aproape identic cu cel al reducerii cotelor”, arată și Blocul Național Sindical (BNS).
La acestea se adaugă cele 480 de milioane de lei rezultate din neadoptarea taxei pe suc și a majorării accizelor.
Ce spun experții
Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal, spune că Guvernul trebuie să taie între 10 și 15 miliarde de lei pentru a încadra în deficitul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) prevăzut în tratatele europene.
”Taxa pe băuturi și accizele au fost incluse în proiecțiile bugetare. Dacă n-au fost adoptate, acestea vor fi în perioada următoare. De regulă, rectificarea se face pe măsurile deja existente. Dacă ne uităm la deficitul de 1,94% existent în primele 6 luni vedem că deja este foarte mare. În a doua parte a anului avem atât majorarea pensiilor, cât și cheltuielile care vin de plată la final de an. Astfel, am putea vedea la final de an un deficit spre 4,5% din PIB”, a declarat Dumitru, pentru Libertatea.
”Am avea nevoie de 1-1,5% din PIB, adică 10-15 miliarde de lei. Să zicem că se vor face niște economii, dar tot fi nevoie și de alte măsuri”, a punctat acesta.
Se scumpesc gazele?
”Adevărata rectificare va fi operată în luna noiembrie”, consideră BNS, care precizează că autoritățile trebuie să caute surse de finanțare până atunci.
”Până la viitoarea rectificare, Guvernul trebuie să găsească însă surse de finanţare, cel mai probabil cu impact negativ, direct şi consistent asupra populaţiei. Este foarte posibil ca acest impact să fie amplificat într-un mod semnificativ de evoluţia preţului gazelor naturale, este cunoscut deja faptul că a fost iniţiată de Comisia Europeană o procedură de infringement împotriva României, considerând că sistemul de plafonare a preţurilor la gaze introdus în decembrie 2018 prin OUG 114/2018, contravine legislaţiei UE”, avertizează BNS, potrivit Agerpres.ro.