Noul rector Liviu Maha, despre problemele de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași: „Am blocat sporurile la salariu până stabilim proceduri clare”

Sporuri de până la 30%, decise din pix

Liviu Maha a declarat pentru Libertatea că a găsit multe lucruri care necesită rezolvări urgente, pe care le-a moștenit de la fosta conducere. Zona de preuniversitar are mult mai multe probleme decât s-ar fi așteptat, în special cu spațiile, ceasul la proiectele europene câștigate prin PNRR a început să ticăie, fiind întârziate multe lucrări, iar universitatea nu are intabulate unele terenuri esențiale pentru a putea cheltui banii.

Unul dintre lucrurile care l-au surprins însă cel mai tare a fost lipsa de transparență din spatele unor decizii financiare. O situație pe care o cunoștea de când era profesor, dar nu s-a confruntat direct cu ea. Legea permite ca salariile angajaților dintr-o universitate să fie crescute cu până la 30%, pe criterii de performanță. În istoria UAIC au fost perioade în care toți angajații, de la portari la profesori universitari, primeau acest spor crescut, printr-o decizie a conducerii. Dar în urmă cu 10 ani, ele au fost eliminate parțial, iar în cele două mandate ale prof. dr. Tudorel Toader au fost reintroduse, dar fără o metodologie transparentă de implementare.

„Există o lipsă de transparență la nivel de funcționare în universitate a implicării în proiecte, încadrarea de sporuri, lucruri care nu fac bine. Am blocat plățile până stabilim proceduri clare, să se știe pe ce și de ce primește cineva spor la salariu. Momentan, acea diferență extra de până la 30% care poate fi acordată, se dă după cum a solicitat un șef de structură, pe o aprobare punctuală, pentru o persoană, o întreagă structură sau un serviciu. Și ele merg mai departe, fără o evaluare periodică, deși poate ar merita și alții pe aceleași considerente”, a subliniat prof. dr. Liviu Maha, pentru Libertatea.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Proiecte-mamut, cu randări frumoase, imposibil de construit

Probabil cea mai mare problemă identificată însă de noul rector al UAIC este cea legată de proiectele propuse de fostul rector, prof. dr. Tudorel Toader, care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare. Unul dintre acestea este un ambițios complex sportiv care trebuia ridicat pe strada Sărăriei, pentru care UAIC a obținut studiu de fezabilitate, a făcut și concurs public pentru un proiect cât mai aspectuos, sunt randări, inclusiv un tur video al acestuia. Trebuia să fie primul complex din Iași care să găzduiască un bazin de înot acoperit de nivel olimpic, printre altele, dar și terenuri pentru multe alte sporturi, săli de forță, parcare subterană etc.

Realitatea de pe teren este însă că universitatea a rămas cu filmulețele și cu randările, fiindcă proiectul a fost atât de scump, încât Guvernul a spus că nu este fezabilă construirea sa.

„Am găsit foarte multe proiecte aflate doar la nivel de planuri sau idei, deși fuseseră anunțate oficial. Baza sportivă de sus, de pe strada Sărăriei, evaluată la peste 200 de milioane de lei costuri de construcție, care are două rânduri de randări făcute, era respinsă de Guvern în Comitetul Tehnico-Economic interministerial. Pur și simplu, costurile pe metru pătrat erau prea mari și nu exista aprobarea Guvernului pentru așa ceva. Prin urmare, sursă de finanțare nu poți obține de nicăieri, nimeni nu ți-ar putea da bani, în afară de Compania Națională de Investiții, să spunem, dar și pentru aceștia era o investiție cu costuri prea mari pentru finanțare”, a precizat prof. dr. Liviu Maha.

Recomandări

Sile Cămătaru, la un pas de a ieși din pușcărie. Motivul pentru care instanța a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

Cum li s-a cerut o actualizare a studiului de fezabilitate pentru a reduce costurile, ca proiectul să devină fezabil, rectorul a spus că s-a luat decizia de a crea o construcție modulară în locul celei mamut. Va fi o sală de sport, un teren, un bazin de înot, „dar nu în aceeași construcție de tip sală, ci așezate individual”. Astfel, vor putea fi construite pe rând, inclusiv din fonduri europene. Doar că sursele consultate de Libertatea au explicat că asta este o muncă de peste doi ani pentru pregătirea documentației, iar din ce s-a realizat până în prezent nu va putea fi folosit mare lucru.

Proiect de 40 de milioane de euro, dar linia de finanțare oferă cel mult 7,9 milioane

Iar exemplul complexului sportiv este doar cel mai vizibil. Prof. dr. Liviu Maha spune că este imposibil de făcut și un alt proiect anunțat de vechea administrație: dotarea și modernizarea stațiunilor de cercetare ale universității de la Potoci și Iezăreni. Într-un proiect comun, estimat la aproximativ 193 de milioane de lei valoare, trebuiau construite clădiri în ambele stațiuni și achiziționate echipamente. Toate pe un singur proiect, ce urma să acceseze fonduri europene. Doar că noua conducere a descoperit că linia de finanțare europeană pentru acest proiect oferă maximum 7,9 milioane de euro.

Recomandări

Fotbalistul Vinícius, pictură murală uriașă în centrul Bucureștiului. „Blocul acesta începe să devină faimos”. Lucrarea este realizată de un artist brazilian celebru

„Deci restul de 30 de milioane de euro ar trebui susținut din fonduri proprii, ceea ce este imposibil. Noi avem un buget de 100 și ceva de milioane de euro, care include și salarii la nivelul întregii universități. Este o incoerență și lipsă de viziune, iar soluția este și acolo să spargem proiectul și să realizăm investiții individuale”, a completat prof. dr. Liviu Maha.

Singurele proiecte dintre cele anunțate de fosta administrație care au ajuns la stadiul de autorizație de construcție sunt sala de sport de la facultatea de profil, unde există promisiuni de finanțare prin CNI, și modernizarea a trei dintre căminele mai vechi ale universității, dar unde nu se știa exact de unde vor veni banii.

„Sunt 15 ani de când nu funcționează acea sală mică de sport. Când a fost ministrul educației la Iași, i-am solicitat sprijinul pentru acest proiect. Ideea este că la o investiție de 22 de milioane de lei, puteai să o faci etapizat din fonduri proprii, cereai deblocarea și a soldului, dar a fost preferată de fosta conducere o alocare preferențială pentru Casa Universitarilor”, a mai spus rectorul.

Casa Universitarilor, proiectul de suflet al lui Toader, merge doar pe pierdere

Casa Universitarilor, proiectul considerat fanion al rectorului Tudorel Toader, fiindcă s-a realizat și la dorința sa personală, a constat în modernizarea unei clădiri tip restaurant din vecinătatea universității, care a fost recuperată în instanță de la foștii proprietari, care o ocupaseră fără drept. Începută în 2016, a fost finalizată la începutul anului trecut, doar că noua conducere a universității a spus că trebuie regândită activitatea în momentul de față: într-un an și jumătate de funcționare are un deficit de 3 milioane de lei adus bugetului universității.

Nici parcarea supraetajată, anunțată a fi construită în 2023 în spatele universității, nu e trecută de stadiul de PUZ. Dar, cel mai important, nu există nici pentru aceasta o sursă de finanțare în momentul de față. Iar un alt proiect câștigat prin PNRR stă în stand-by în momentul de față, pentru că terenul pe care sunt construite o parte dintre căminele universității nu este intabulat și nu pot începe lucrările. Universitatea a făcut toți pașii necesari, iar acum așteaptă o Hotărâre de Consiliu Local pentru a cere de la Guvern recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului.

Deschiderea liceului universității, stopată din lipsă de spații

O altă problemă care i-a dat mai mare bătaie de cap rectorului este cea referitoare la proiectul privind învățământul preuniversitar. Mai precis, despre faptul că Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași devenise prima universitate din țară care oferea, sub cupola sa, șansa pentru ca un copil să treacă prin toate stagiile academice, de la grădiniță până la doctorat. Ultimul inaugurat era liceul, care primise toate autorizațiile necesare, iar primele clase urmau a fi înmatriculate în această toamnă.

Însă prof. dr. Liviu Maha a amânat momentul pentru că, a explicat el, învățământul preuniversitar are o mare problemă de infrastructură la UAIC. În mod concret, există spații doar pentru o parte din clasele de la grădiniță și școala primară, dar în total se țin cursurile în șase locuri diferite, aflate la distanțe considerabile, iar asta fără a deschide și cele două clase de liceu.

„La învățământul preuniversitar sunt probleme legate de infrastructură, spații, a fost o supraextindere cred. Am nimerit și pe o procedură de selecție la clasa pregătitoare cu părinți nemulțumiți, cu punctaje contestate, dar am lăsat rezultatele așa cum sunt fiindcă era deja în derulare, vom regla lucrurile de anul viitor. La liceu, profilul pedagogic nu era pregătit în niciun fel, de asta nici nu i-am dat drumul. Era o prea mare dependență la nivel de management de o persoană sau alta, nu erau clar delimitate atribuțiile”, a punctat prof. dr. Liviu Maha, pentru Libertatea.

Acesta a dat și un exemplu concret: deși de mai bine de un an și jumătate, școlile UAIC aveau caracter de stat, dintr-o omisiune legislativă, elevii nu primeau burse cum se întâmplă în orice școală de stat. A fost nevoie de discuții la nivel național și mai multe solicitări inclusiv de la alte universități din țară care aveau în subordine instituții de preuniversitar ca situația să fie, într-un final, corectată.

„Am mers de mai multe ori la București să rezolvăm această problemă care era una de discriminare pentru elevii de la noi față de cei din alte părți. Mai este de muncă aici, dar aș vrea să dau o direcție și să se consolideze – dacă acesta este drumul, lucrurile sunt avansate, eu nu sunt împotrivă, dar să-l facem în condiții de calitate și cu o infrastructură adecvată. Am identificat deja linii pentru a accesa fonduri europene în acest sens”, a precizat prof. dr. Liviu Maha. 

Foto: arhiva personală

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro