Acum o săptămână, Casa Albă anunța că o invazie rusească în Ucraina este „iminentă”. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a anunțat că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este însă că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.
Vineri încep Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, iar Vladimir Putin ar putea alege să nu deranjeze petrecerea prietenului său Xi Jinping începând un confict militar care ar atrage toată atenția opiniei publice.
La toate acestea, se adaugă chiar declarațiile Rusiei, care a asigurat că nu vrea o invazie, și analizele experților care avertizează că un conflict la scară largă ar putea fi catastrofal.
O analiză CNN ia în calcul, prin urmare, care ar putea fi alternativele lui Putin la un astfel de război.
Nimic
Mare parte din analiza Vestului în privința opțiunilor lui Putin se bazează pe temperamentul său – pe care unii îl percep drept oportunist și mânat de resentimente – și pe aparenta sa izolare față de întreaga imagine a realității.
De asemenea, analiza se bazează pe ideea că această imagine îi este furnizată de consilierii apropiați, care îi oferă informații incomplete și dezechilibrate cu privire la șansele de reușită ale fiecărei opțiuni strategice.
Dar acești consilieri, scrie CNN, ar putea fi capabili să îl convingă în același timp că evitarea unui răspuns militar este totuși o variantă acceptabilă.
De notat totuși că mulți comentatori au concluzionat că Moscova trebuie să facă ceva după toată această mobilizare, pentru a evita să pară slabă în ochii lumii.
O mișcare neprevăzută
Pare greu de crezut că analiștii care urmăresc Moscova nu au luat în calcul toate opțiunile posibile.
Dar în momentul în care a ajuns la putere, a invadat Cecenia, a folosit un gaz letal pentru a pune capăt atacului terorist de la teatrul din Moscova în 2002, l-a arestat pe oligarhul Mihail Hodorkovski în 2003, a anexat Crimeea în 2014 și a intrat în conflictul din Siria în 2015, Putin a depășit așteptările specialiștilor.
Liderul de la Kremlin are o mulțime de opțiuni pentru o eventuală mișcare care să nu presupună invadarea țării vecine.
Asia Centrală rămâne instabilă, iar Afganistanul este în criză. Arctica este o regiune care interesează în mod special Rusia. America de Sud oferă și ea suficiente oportunități Moscovei pentru o mutare.
Un acord pe tema statutului regiunilor separatiste din estul Ucrainei
Ar putea fi cea mai proastă opțiune pentru ambele tabere implicate.
Negocierile de pace au stagnat în ultima vreme, parțial deoarece Moscova nu acționează cu bună-credință, parțial pentru că Kievul nu vrea să cedeze controlul asupra zonelor acum controlate de separatiști.
Aceste negocieri ar putea fi acum revitalizate, mai ales că a existat deja o întâlnire pe această temă la Paris. Nu ar fi exclusă o discuție între Putin și președintele ucrainean Vladimir Zelenski.
Dar pentru ambele părți, orice pas înapoi în aceste negocieri pare improbabil.
Recunoașterea regiunilor separatiste
Este o opțiune pe care parlamentarii ruși au sugerat-o deja recent, deși în ce fel ar urma să fie recunoscute cele două regiuni – Donețk și Luhansk – este neclar.
Și, apoi, ar deveni eventualele Republici Populare Luhansk și Donețk parte a Rusiei? Sau vor rămâne entități separate, susținute însă în continuare de Moscova.
De notat că recunoașterea ar putea veni la pachet cu pacificatori militari ruși, care ar avea rolul (acum oficial) de a proteja regiunile în fața forțelor ucrainene.
Această mutare ar putea oferi un mic succes Rusiei, dar ar putea atrage sancțiuni dure din partea Occidentului. Apoi, problemele economice ale celor două regiuni ar fi și problemele Moscovei.
În plus, mobilizarea de militari ruși în zona frontului ar prezenta un risc suplimentar pentru Moscova.
Menținerea de trupe în Belarus
Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a spus luni că Rusia are în prezent în jur de 5.000 de trupe în Belarus, și că până în februarie, numărul lor ar putea urca la 30.000.
Rusia a subliniat că militarii săi se află în Belarus pentru exerciții comune, dar este posibil ca la finalul acestor manevre, o parte din trupe să rămână acolo.
Asta ar reprezenta o nouă amenințare pentru Kiev, din moment ce capitala ucraineană este la doar două ore distanță de granița Belarusului. Ar reprezenta și o amenințare pentru statele baltice, aflate nu departe la vest.
Ar însemna totodată că Belarusul ar intra în mod ferm într-un rol de subordonare față de Moscova.