După aproape 6 ore de audieri și dezbateri, Înalta Curte nu a dat niciun verdict.
„Am sesizat că o parte a avocaților, adică partea care mă susține pe mine, a susținut și a confirmat că apa curge de la deal la vale, iar partea cealaltă, incriminații, au spus că apa curge de la vale la deal. Probe nu sunt, probatoriu nu există din partea celor care au anulat voința poporului”, a spus Călin Georgescu joi seară, 16 ianuarie.
„Înalta Curte va rămâne în deliberare și probabil că mâine vom cunoaște rezultatul. Voi merge până la capăt”, a adăugat el.
Georgescu a susținut că „inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis, sau cetățeanul Klaus Iohannis, la ultima sa intervenție publică la Bruxelles, în fața jurnaliștilor, a spus că nu sunt probe”.
La amiază, în fața instituției s-au strâns aproape 100 de susținători ai lui Călin Georgescu, aceștia scandând „Justiție, nu corupție”, „Turul 2 înapoi”, „Georgescu președinte”, „Poporul vrea dreptate”, „CCR, o mizerie”.
CCR a anulat alegerile câștigate de Georgescu pe motive de siguranță națională
Călin Georgescu, un candidat care nu a fost în atenția presei, a câștigat surprinzător turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie după ce documente desecretizate în ședința CSAT au arătat finanțări dubioase pentru campania de pe TikTok care i-a crescut rapid popularitatea. Totodată, documentele SRI și SIE declasificate au arătat și ingerința Rusiei în procesul electoral. CCR a motivat decizia prin interferențe în procesul electoral.
Reputatul site Politico a avertizat că, dacă va candida din nou, Georgescu ar putea câștiga alegerile și în 2025. Deocamdată, însă, nu se știe dacă Georgescu va mai candida și în acest an.
Călin Georgescu a dat în judecată mai multe instituții ale statului român
După ce CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, Călin Georgescu a dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul-Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis, şi pe Elena Lasconi.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Călin Georgescu, dar el a făcut recurs, care s-a judecat acum la Înalta Curte de Casație și Justiție.
De precizat că, potrivit Constituției, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii şi nu pot fi atacate în instanțele din România, dar Călin Georgescu a atacat și la CEDO verdictul CCR.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro