Cuprins:
Implantul auditiv inovator
Noul dispozitiv este fabricat din silicon flexibil și este conceput pentru a fi aplicat direct pe trunchiul cerebral. Spre deosebire de implanturile tradiționale de trunchi cerebral auditiv (ABI), acesta se mulează pe suprafața curbată a structurii cerebrale. Această caracteristică reduce semnificativ efectele adverse și îmbunătățește percepția sunetelor.
Testele pe macaci au arătat rezultate promițătoare. Animalele au putut distinge modele de stimulare artificială aproape la fel de eficient ca în cazul sunetelor naturale. Acest succes oferă speranțe reale pentru implementarea viitoare a dispozitivului în tratamentul pacienților umani.
Limitările implanturilor cohleare actuale
În ultimele decenii, implanturile cohleare au ajutat mulți pacienți să-și recapete auzul. Cu toate acestea, eficacitatea lor este limitată în cazul persoanelor cu afecțiuni severe ale nervilor cohleari. Pentru acești pacienți, implanturile auditive de trunchi cerebral (ABI) reprezintă o alternativă, dar și acestea au limitări semnificative.
Implanturile ABI actuale, fiind construite din materiale rigide, nu aderă bine la suprafața curbată a trunchiului cerebral. Acest lucru poate duce la activarea neintenționată a altor nervi, provocând efecte secundare precum amețeli sau contracții faciale. Ca urmare, mulți electrozi sunt dezactivați, iar pacienții percep doar sunete slabe, cu o recunoaștere vocală redusă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5de0f979857e9ebbf4839d23f6289403.jpg)
Avantajele noului implant flexibil
Cercetătorii de la EPFL au dezvoltat un nou tip de ABI utilizând materiale flexibile. Dispozitivul conține electrozi de platină la scară micrometrică, încorporați într-o matrice de silicon. Această structură extrem de maleabilă, cu o grosime de doar câteva fracțiuni de milimetru, permite un contact mai eficient cu țesutul cerebral.
Designul inovator reduce riscul de stimulare nedorită, concentrând impulsurile electrice exclusiv pe nervii țintă. Acest lucru reprezintă un pas important în îmbunătățirea calității vieții pacienților care nu pot beneficia de implanturi cohleare.
Stéphanie P. Lacour, coordonatoarea laboratorului de cercetare EPFL, a declarat pentru News.ro: „Conceperea unui implant moale, capabil să se adapteze cu adevărat mediului trunchiului cerebral, reprezintă un pas esențial în restaurarea auzului la pacienții pentru care implanturile cohleare nu sunt o opțiune. Succesul nostru în studiile pe macaci oferă șanse reale de implementare a dispozitivului în tratamentul pacienților.”
Studii comportamentale pe macaci
Pentru a evalua eficacitatea noului implant, cercetătorii au desfășurat experimente comportamentale complexe pe macaci cu auz normal. Animalele au fost antrenate să distingă între diferiți stimuli auditivi, apăsând și eliberând o manetă pentru a semnala dacă două sunete succesive sunt „identice” sau „diferite”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fc288e93fea0efd45509d2d707f911e0.webp)
Stimularea prin implantul ABI a fost implementată treptat, fiind inițial combinată cu sunete naturale. Acest lucru a permis animalelor să asocieze sunetele reale cu cele percepute prin intermediul implantului. Rezultatele au arătat că animalele au tratat semnalele electrice aproape la fel ca pe cele acustice.
Un aspect important al studiilor pe macaci a fost absența efectelor adverse observabile. În intervalul de intensitate electrică testat, animalele nu au prezentat semne de disconfort sau contracții musculare faciale. Aceste efecte sunt frecvent raportate de utilizatorii umani ai implanturilor ABI tradiționale.
Deși rezultatele sunt promițătoare, tranziția către utilizarea clinică a noului tip de implant necesită cercetări suplimentare. Procesul de aprobare conform normelor medicale este esențial înainte ca dispozitivul să poată fi utilizat la pacienți umani.
Vezi rezultate alegeri prezidențiale, turul 1 – 4 mai 2025, conform BEC!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e2d8674899d24eaad26ee8bb6fac6a6d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f680bfe4850c0845c6eabae2d80612cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a7077e9fb9c4d72f95bac6038b6a7d0a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_52b8efaeb453aa05d10a4d0eb8d081de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_dde60f373c0d863ccb50cd462e57f021.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c849927189a300b8e5f319642ecc65ba.jpg)