Acum 30 de ani, când Nicolae Ceauşescu începuse să strângă şurubul consumului, mai ales din import, până la sufocare, s-a dat jos din Mercedes şi a trecut la folosirea Daciei, spre a demonstra că e primul care încurajează producţia autohtonă. E drept, o Dacie mai sofisticată. Totodată, a interzis demnitarilor, cu excepţia membrilor CPEx şi a miniştrilor plini, folosirea autoturismelor de serviciu spre a veni sau a pleca de la slujbă. A mers până acolo, încât a dat afară un ministru adjunct şi a degradat ca soldat, trecându-l în rezervă, un general care-i încălcase ordinul. Agăţat de bara unui autobuz hărtănit, l-am văzut atunci pe secretarul II al Capitalei, sporovăind printre hurducături cu un general îmbrăcat în pantaloni de uniformă cu lampas. Evident, nu acolo stătea plata datoriilor externe. Printr-o bazaconie populistă – el însuşi se supunea austerităţii – Ceauşescu justifica însă măsurile diabolice pe care avea să le aplice populaţiei.
Iniţiativa lui Traian Băsescu de a renunţa la ultraluxoasele limuzine deja cumpărate n-are decât un impact (oricum, un rost) electoral. Nu şi prohibitiv. Mă întreb dacă şi SPP, miniştrii şi sutele de şefi şi şefuţi de prin agenţii şi companii de stat îi vor urma exemplul. Nu cred. Interesant însă, Tăriceanu a preluat din zbor de la şeful statului ideea de a suspenda taxa de primă înmatriculare pentru maşinile noi (inclusiv pentru cele din import, cum e… Citroën?), ca să le oprească pe cele second-hand. Nu aşa se va echilibra balanţa de plăţi şi se va sprijini producţia internă. Ci printr-un program judicios, inclusiv general fiscal. Care să încurajeze producţia autohtonă (de unde alimente româneşti, cu o agricultură la pământ?) şi să inhibe, acum, când e criză, importurile de mărfuri de lux şi de mofturi, ca poşete de 17.000 de euro, cu care se fălesc politicienele dâmboviţene.
Urmărește-ne pe Google News