Votul va elimina formularea din articolul 18 din Constituția Belarusului care garantează neutralitatea nucleară a țării încă de la independența sa față de Uniunea Sovietică, din august 1991.
Totodată, modificarea va consolida puterile Adunării Populare din Belarus, un corp de elite pro-guvernamentale. Conform amendamentelor propuse, adunarea va deveni cel mai puternic „organ reprezentativ” și va putea demite și alege judecători. Organismul va avea și puterea de a-l înlătura pe președintele țării.
Având în vedere loialitatea politică a adunării și noile reguli care îi permit lui Aleksandr Lukașenko să fie atât președinte de stat, cât și președinte al Adunării, acesta va putea controla toate mecanismele puterii, scrie Foreign Policy.
Este a treia serie de modificări aduse Constituției din Belarus de la preluarea mandatului de Lukașenko, în 1994.
Toată lumea se așteaptă ca referendumul să treacă, așa că niciun observator internațional de încredere nu s-a deplasat în Belarus pentru a monitoriza votul, sarcina revenind unor observatori din țări precum Uzbekistan.
NATO ia în considerare întărirea apărării în est
Vineri, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat că demersurile autorităților de la Minsk, de a găzdui permanent trupele ruse, sub masca unor exerciții militare extinse și preocupări de securitate, vor duce, probabil, la „adaptarea poziției de apărare a NATO”, în est.
Totodată, Occidentul acuză Minsk-ul de complicitate, în urma atacului care a început joi, după ce trupele rusești au invadat și din Belarus către Ucraina.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a angajat să tragă la răspundere atât Minsk, cât și Moscova pentru acțiunile lor, declarând că Rusia este „agresorul”, iar Belarusul, „facilitatorul”.
Keir Giles, bursier consultant senior în programul Chatham House Rusia and Eurasia, este de părere că Rusia încearcă să pună mâna și pe culoarul Suwalki Gap, care face legătura dintre Belarus și teritoriul rusesc de la Marea Baltică, Kaliningrad, pe granița polono-lituaniană.
Acest culoar este văzut, „pe scară largă, drept unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale NATO”, mai spune acesta.
Zelenski a refuzat negocieri în Belarus, „de unde se trag rachete”
În același timp cu desfășurarea referendumului privind găzduirea pe teritoriul Belarusului a armelor nucleare rusești, Putin l-a invitat pe Zelenski la negocieri în Belarus. Președintele ucrainean a refuzat.
„Varșovia, Istanbul, Baki, am oferit aceste orașe Rusiei pentru negocieri. Orice alt oraș din care rachetele nu zboară spre Ucraina. Dar nu Minsk”, a spus el duminică dimineață.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a îndemnat Ucraina să accepte negocierile cu Rusia, în Belarus, dacă vrea să nu-și piardă „statalitatea”, notează agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de Reuters.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia