32 comentariiCuprins:
E important să nu se transforme votul într-o luptă violentă: au votat unii NU, alții DA, dar e dreptul lor constituțional. Tot ce a fost ilegal va trebui pedepsit: pentru asta e nevoie de lege și instituții ale statului nu de denigrarea alegătorilor. Să nu uităm că același electorat a adus la putere actuala guvernare Pro UE și pe Maia Sandu. Poate cauzele sunt în altă parte?
A da vina doar pe Şor & propagandă e prea facil: e ceva mult mai complex şi profund acolo. Da a existat corupție – indiscutabil (am scris pe larg aici). Există mulți alți factori legați de frica de război, propagandă, grupuri etnice, religioase, ruptura rural-urban, dar mai ales cele legate de sărăcie, colapsul economic, precum și dezamăgirea în guvernarea PAS de o aroganță rară. Sunt multiple cauze.
Dar oare a existat o estimare corectă a acestui demers sau totul s-a bazat pe o falsă bulă produsă de experții „de curte” deveniți și „turnători în lege” în vederea instrumentalizării politice a referendumului?
Firele problemelor duc în toate direcțiile dar mai ales spre guvernare. Vrem să discutăm? Nu prea cred căci mai toți se tem. Sper ca acest şoc să-i trezească puțin măcar pe cei ce au responsabilități. Iresponsabilitatea unora ar putea arunca Republica Moldova cu 20 de ani în urmă. S-ar putea nu doar să delegitimeze ideea de aderare, ci să readucă la putere grupări pe care nu le mai credeam posibile de resuscitare. Este cineva responsabil acolo?
Greul urmează: turul doi şi la anul parlamentarele, unde actuala guvernare poate fi spulberată. Referendumul însă trece la limită: dar anunță ceva profund defect. Dar să sperăm.
Am selectat câteva comentarii importante ale unor oameni competenți, care cunosc situația din Republica Moldova și au viziuni Pro Europene dar privesc ceva mai complex situația.
Moldovenii sunt Pro-Europeni, dar nu și Proști
Veaceslav Ioniță – analist economic la unul din cele mai importante centre analitice din Republica Moldova, IDIS „Viitorul”, un om ale cărui opinii sunt greu de ignorat, trage un semnal de alarmă:
Nr. 01 – Moldovenii știu să voteze – o clarificare necesară
Cei care atacă moldovenii spunând că „nu știu să voteze” nu au înțeles nimic. În 2020, unde era „mâna Moscovei”? Moldovenii au demonstrat cu fermitate că sunt proeuropeni, atunci când prin votul lor puternic și decisiv proeuropean au uimit o lume întreagă. În toate sondajele din ultima perioadă, moldovenii au arătat o opțiune puternică pro-Europa. Nu dați vina pe alegători. Ei sunt mult mai deștepți decât își imaginează unii și au demonstrat-o atunci când au votat masiv pentru viitorul european al țării.
Lupta nu este cu Șor sau socialiștii, ci cu dezamăgirea oamenilor. Poți elimina structura lui Șor și închide televiziunile plătite de Moscova, dar cum acoperi incompetența și suspiciunile de corupție din propria tabără?
Moldovenii sunt pro-UE, dar nu acceptă ca aspirațiile lor să fie folosite pentru a masca eșecurile unui guvern. Recentul vot nu a fost antieuropean, ci antiipocrizie. Aceștia nu sunt împotriva integrării europene, ci împotriva folosirii acesteia în scopuri egoiste.
Problema nu este la alegători, ci la cei care cred că pot manipula aspirațiile sincere ale moldovenilor.
Moldovenii sunt Pro-Europeni, dar nu și Proști.
Nr. 02: Regula numărul unu a propagandei: Nu te lăsa prins în mrejele propriei propagande!
Când ajungi să crezi prea mult în propriile tale minciuni, riști să pierzi legătura cu realitatea. Iar realitatea îți va da, mai devreme sau mai târziu, o lecție dură. Fii atent la ce promovezi și nu subestima niciodată inteligența celor pe care încerci să-i convingi.
Și un mic text, la care lucrez de mai mult timp. Versiunea finală ceva mai târziu.
Există trei tipuri de minciuni: 1) când tu minți pe cineva, 2) când cineva te minte pe tine și 3) cea mai gravă formă – când te minți singur pe tine. Acest fenomen este evident în multe domenii, inclusiv în colecționarea de artă, unde până la 40% din obiectele de artă din colecțiile private sunt false, dar proprietarii refuză să le verifice, preferând să trăiască în neștiință. De fapt se autoamăgesc.
Același mecanism funcționează și în politică. Liderii politici, înconjurați de oameni docili care le cântă la ureche, ajung să-și creeze propria „realitate imaginară”. La început, totul pare convenabil, dar, cu timpul, începi să crezi chiar tu în narativele pe care le-ai inventat pentru alții. Comportamentul tău devine dictat de această „realitate falsă”, iar când fiascoul se întâmplă, rămâi confuz și nepregătit, neînțelegând cum ai putut ajunge acolo.
Regula numărul unu atunci când te joci cu armele propagandei este simplă: ai grijă să nu ajungi tu însuți victima propriilor iluzii.
Ne producem o bulă falsă și ne mirăm că se sparge?
Doru Petruți – sociolog, director general la IMAS, atrage atenția:
Cu 3 zile înainte de alegerile prezidențiale, ONG-ul Whatch Dog (Valeriu Pașa) împreună cu CBS-AXA au prezentat un sondaj în care intenția de vot pentru Maia Sandu a fost prezentată la nivelul 60,6% (!!!), iar ceilalți candidați la mare mare distanță. La alegerile curente, doamna Maia Sandu a obținut pe teritoriul Republicii Moldova 36,8%, ceea ce înseamnă o diferență de + 23,8% (!!!) oferite în plus.
Același sondaj a subestimat candidatul de pe locul 2, Alexandr Stoianoglo (estimare 15,2%, rezultat obținut 28,9% – diferență de estimare – 13,7%).
Vă reamintesc că același consorțiu format din Whatch Dog și CBS-AXA a oferit în ziua alegerilor parlamentare din 2021 o estimare pentru PAS care a fost cu 8,6% mai mare decât rezultatul obținut de PAS pe teritoriul Republicii Moldova.
În orice țară cât de cât civilizată, în care ar fi rămas o fărâmă de presă (independentă sau nu), cred că realizatorii unor sondaje atât de frauduloase ar trebui să primească măcar o întrebare, măcar o tragere de mânecă. Presa care a mediatizat în permanență sondajele vădit pro-PAS și pro-Maia Sandu și au evitat 4 ani evaluările reale, măcar acum ar putea da dovadă că există în rândul lor o minimă atitudine de corectitudine. Dacă sunt corecți față de oameni și nu au făcut doar un joc al guvernării și al actualei președinte, ar trebui să sancționeze acest eșec răsunător.
Evoluția intenției de vot pro-UE și cauzele schimbării tendințelor de vot
George Damian – istoric și jurnalist care a stat ani întregi în Republica Moldova și a studiat realitatea la fața locului face un șir de observații pertinente a evoluției intenției de vot (redactat de mine, dar păstrând identic mesajul):
Să ne uităm cu atenție la evoluția în timp a intenției de vot în Republica Moldova la un referendum privind aderarea la UE, vreme de 20 de ani din 2003 până în 2023 (datele BOP, tendințele coincid cu datele IMAS, doar că IMAS face asta de mai puțini ani, am zis să vedem ceva pe termen lung).
Ce avem aici? Avem o intenție constantă de vot pro-UE de PESTE 60% din 2003 până în 2011, cu un vârf de 78% în 2007. Altfel spus: ÎN EPOCA VORONIN MAJORITATEA POPULAȚIE ERA PRO-UE. Vârful de 78% din 2007 a fost declanșat de aderarea României la UE, a confirmat că este posibilă aderarea (vă mai amintiți isteria cu introducerea vizelor?)
În 2009 a venit la guvernare ALIANȚA PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ, deci pentru integrare europeană, da? În trei ani AIE a dus intenția de vot în favoarea UE de la peste 60% constant la SUB 50%. (…) Nu mai intrăm în detalii cu nivelul corupției în perioada AIE, când Republica Moldova devenise placa turnantă a banilor murdari din Rusia către UE, exportul de criminali plătiți la București și Londra și alte minunății. Când intenția de vot pro-UE era aproape 80% băieții veseli de la Chișinău făceau bani cu lopata…
Nivelul intenției de vot NU era în perioada asta sub 10%, a crescut ceva, dar a rămas sub 20%. Din 2012 lucrurile se schimbă și intenția de vot NU începe să crească, treptat – dar sigur pe fondul aroganței manifestate de guvernările succesive AIE (integrare europeană, da?). Presiunea rusă constantă și invazia Crimeei din 2014 duc intenția de vot anti-UE aproape de 50% în 2014 – în paralel cu disoluția AIE pe fondul dispariției unui miliard de dolari din sistemul bancar de la Chișinău (10% din PIB ca să înțelegem dimensiunea jafului).
În perioada tulbure dintre 2014-2018 intențiile de vot privind aderarea la UE au fost aproximativ egale – ceea ce reflectă confuzia care a dominat societatea din stânga Prutului. După înlăturarea regimului Plahotniuc s-a produs un reviriment al intenției de vot în favoarea aderării la UE/ o scădere a intenției de vot NU – însă la un nivel mult sub cel din anii 2003-2011.
Din 2021-2022 s-au cuplat două chestiuni majore: eșecul guvernării PAS în reforma justiției de la Chișinău (și eșecul guvernării în general) cu invazia rusă din Ucraina (în contextul căreia au fost intensificate operațiunile ruse de destabilizare de la Chișinău). Tendința generală vizibilă în grafic a revenit la apropierea celor două linii, intenția de vot DA a scăzut, cea pentru NU a crescut. În ziua votului liniile „s-au pupat” – tendința era vizibilă de multă vreme și confirmată de toate celelalte sondaje.
E greu de înțeles de ce a fost luată decizia organizării referendumului tocmai acum, când tendințele din sondaje erau destul de clare. Era limpede că nu va fi vorba de peste 60% DA, nicidecum peste 70%. Linia nehotărâților avea și ea tendința de scădere, ceea ce indica o polarizare.
Maia Sandu a fost pe loc drept în campania asta electorală, partida prorusă a lăsat culoarul la președinție liber, însă a lovit la temelia construcției politice de la Chișinău – și a lovit zdravăn. Cumva situația îmi amintește de gluma aia „alergi singur și reușești să ajungi al doilea”.
Foto: Profimedia