ComenteazăModificările la legea referendumului au fost făcute în anul 2013, și au intrat în vigoare începând cu sfârșitul anului 2014. Astfel, referendumul va fi valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, față de 50% + 1, cât era pragul electoral pentru acest tip de scrutin, până în acel moment.
Legea a fost adoptată în 10 septembrie 2013, de Camera Deputaților, forul decizional cu 223 de voturi „pentru”, 72 de voturi „împotrivă” și 23 de abțineri, respingând, astfel, cererea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu, din luna iulie, în care solicita menținerea pragului la referendum la 50%+1.
Referendumurile pentru demiterea lui Traian Băsescu, în 2007 și 2012; Ultimul a fost invalidat pentru că nu a atins pragul de 50% prezență la vot
Fostul președinte Traian Băsescu a trecut prin două referendumuri populare de demitere din funcție, după decizii ale Parlamentului de suspendare a sa din funcție. Primul referendum a avut loc în 2007, când 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii șefului statului.
Al doilea referendum popular, prin care populația s-a pronunțat pro sau contra suspendării lui Traian Băsescu a avut loc la data de 2012, în luna iunie, demers al USL. Acesta a fost clar în favoarea demiterii șefului statului. Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot, s-au prezentat 46.24% din români.
Dintre aceștia, 87.52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu și 11.15%, adică 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar de prezență la vot.
Pașii procedurali, privind suspendarea președintelui și referendumul de demitere
Propunerea de suspendare din funcţie a șefului statului poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor. Noul Parlament are 465 de membri, astfel că este nevoie de 155 de semnături pentru iniţierea procedurii de suspendare a lui Klaus Iohannis. Nu ar fi o problemă pentru actuala majoritate, PSD şi ALDE, care are în Legislativ 250 de parlamentari, suficienți pentru a vota suspendarea lui Iohannis.
Propunerea de suspendare a președintelui este trimisă Curţii Constituţionale spre consultare, iar judecătorii transmit Parlamentului un aviz consultativ. Cu alte cuvinte, Parlamentul poate să nu țină cont de opinia transmisă de CCR, și să meargă mai departe cu demersul politic.
În termen de 24 de ore de la primirea avizului CCR, Parlamentul votează în şedinţă comună propunerea de suspendare. Preşedintele României poate participa la ședință, pentru a-și susține punctul de vedere și a răspunde acuzațiilor. Hotărârea privind suspendarea șefului statului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după un vot secret, cu bile.
În perioada suspendării, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Adică de cei doi lideri ai coaliției majoritare, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea. Președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale țării, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate organiza referendum.
Hotărârea Parlamentului de suspendare din funcție a șefului statului se trimite Guvernului în vederea organizării, în cel mult 30 de zile, a unui referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Referendumul este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Demiterea Preşedintelui României este aprobată cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă referendumul este aprobat, președintele Klaus Iohannis este demis din funcţie. Intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte, iar în termen de trei luni de la vacantarea funcției, Guvernul va organiza alegeri prezidenţiale.