ComenteazăPotrivit unei OUG aprobată de guvernul PNL chiar înainte să cadă, la Direcția Antifraudă a Fiscului nu vor mai fi numiți inspectori prin concurs, ci prin detașare, urmează să fie eliminate funcțiile de inspectori fiscali, iar salariile acestora vor fi aliniate “la nivelul funcțiilor publice generale”. Acest lucru înseamnă posibile scăderi pentru o parte dintre aceștia.
Concomitent, proiectul prevede desființarea funcției de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pe care o deține șeful Direcției Antifraudă.
Ministerul Finanțelor spune că proiectul va duce la restructurarea Direcției Antifraudă și este vital pentru creșterea colectării de bani la buget.
De asemenea, instituția susține că 42% din posturile de la Direcția Antifraudă sunt vacante, iar detașările au dus la creșterea cheltuielilor aferente.
Concursurile sunt eliminate
Conform documentului, este modificată Ordonanța 74 din 2013, cea prin care Direcția Antifraudă era înființată. Proiectul prevede abrogarea alineatelor 2-9 ale articolului 4. Unul dintre acestea spunea că inspectorii fiscali trebuie selectați numai prin concurs.
Numirea personalului antifraudă se face pe bază de concurs sau examen, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1), organizat potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a guvernului. Preşedintele şi vicepreşedintele comisiilor de concurs sau de examen vor fi vicepreşedintele agenției care coordonează Direcția generală antifraudă fiscală şi inspectorul general antifraudă.
Unul dintre alineatele eliminate:
Gelu Diaconu, fost șef al ANAF și cel care a operaționalizat Direcția Antifraudă în anul 2013, spune că proiectul consființește “moartea Antifraudei” și acuză faptul că posturile se vor umple cu “prieteni de partid”.
“Deschiderea spre recrutare din interiorul ANAF pentru Antifraudă este de facto moartea Antifraudei. Până acum, era concurs. Prima consecință va fi că toți cei luați temporar din vechea Gardă Financiară, de la administrațiile financiare ale primăriilor vor deveni titulari pe post. Este o prostie fără seamăn. Nu îi împiedica nimeni să facă concursuri. Acolo erau concursuri la fel de riguroase ca la Consiliul Superior al Magistraturii. Era cu jandarmi, cu tehnică… Acum se va umple cu prieteni de partid. Asta a vrut să facă «prietenul» meu Orlando (Eugen Teodorovici – n.r.), dar să o facă acum (Florin) Cîțu, niciodată nu am crezut”, a mai declarat Gelu Diaconu.
Antifrauda a făcut o “gaură” de 600 de milioane de lei în buget
Nota de fundamentare a proiectului arată că sumele încasate la bugetul de stat de către Direcția Antifraudă sunt de doar 116 milioane de lei, echivalentul 0,8% din prejudiciile de 16 miliarde de lei stabilite, însă cheltuielile de funcționare ale instituției au fost de 707 milioane de lei.
De asemenea, Ministerul Finanțelor arată că 71% din totalul sesizărilor penale întocmite au reprezentat soluții de clasare/renunțare la urmărirea penală și doar 29% de trimitere în judecată.
“Va fi un fel de Gardă Financiară diluată”
“Scopul Antifraudei nu e să încaseze, ci să creeze presiunea astfel încât lumea să se conformeze voluntar. Se vede în sumele încasate voluntar”, a mai spus Diaconu.
“După ordonanța asta, Antifrauda va mai exista doar cu numele. Va fi un fel de Gardă Financiară mai diluată”, a conchis el.
Până în momentul publicării acestui articol, ordonanța nu apăruse în Monitorul Oficial.
Curtea de Conturi critică durata mare a controalelor
Ministerul Finanțelor nu este singura instituție nemulțumită de activitatea Direcției Antifraudă.
Curtea de Conturi critică durata extrem de mare a controalelor, în raportul pe anul 2018. Aceasta a mai descoperit și că n-au fost finalizate o serie de acțiuni incluse în planul de control din 2014.
Ce a mai descoperit instituția:
- Au fost descoperite situații în care operatorul economic a avut activitatea suspendată pe 30 de zile, dar aceasta nu a fost aplicată.
- În unele cazuri s-au întocmit procese-verbale de ridicare de acte, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
- În alte situații au fost menționate acte normative care nu pot fi imputate societăților.
- În anul 2018, 1.006 acțiuni de control au fost finalizate într-o perioadă mai mare de 100 de zile.
- Au fost aplicate sancțiuni care erau prescrise.
- Nu au fost motivate deciziile de instituire a măsurilor asigurătorii.
- Au fost instituite măsuri de poprire, dar după ce activele companiilor au fost vândute.
Curtea de Conturi mai menționează că anumite controale nu au fost realizate la timp, astfel că anumite societăți au devenit “firme-fantomă”.
În alte cazuri, au fost făcute sesizări penale după ce unii reprezentanți legali ai companiilor, cetățeni străini, părăsiseră deja România.