La primele ore ale dimineţii de vineri, 12 martie, la banda de tranşare de la marele abator Tönnies din Rheda-Widenbrück, un român şi-a găsit sfârşitul. Nu un accident de muncă a pus capăt vieţii tânărului, ci, din spusele colegilor, un atac de gelozie l-a făcut pe un alt coleg român să înfigă cuţitul în conaţionalul lui.
Reprezentanţii concernului Tönnies au asigurat, prin vocea purtătorului de cuvânt André Vielstädte, că „sprijină complet” ancheta. Şeful organizaţiei angajaţilor din cadrul Tönnies, Mustafa Kuyucu, s-a declarat şocat de cele petrecute: „Suntem triști şi consternaţi de cele întâmplate. Asigurăm tot ajutorul necesar angajaţilor, rudelor şi prietenilor.”
Crima de vineri de la Tönnies reprezintă mai degrabă vârful unui aisberg, cu multe probleme, ilegalităţi şi încrengături de afaceri care se extind până în România.
Abatoarele Tönnies din Rheda-Wiedenbrueck au fost în centrul unui scandal anul trecut, după ce în jur de 1.500 de muncitori, majoritatea români, s-au infectat cu noul coronavirus.
Îmbolnăvirea în masă a muncitorilor din abatoarele germane a scos la iveală condițiile de muncă grele și felul în care se încalcă legea și drepturile angajaților.
Municitorii străini erau plătiți plătiţi de firme intermediare şi cazaţi în spaţii înguste, îngrămădiţi în ceea ce proprietarii firmelor numeau „locuinţe de serviciu”.
În urma acestui scandal, firmele intermediare au fost eliminate din lanțul angajărilor.
Românii, în continuare nemulțumiți de condițiile de la Tönnies
Potrivit Deutsche Welle, mai mulți salariaţi români de la Tönnies care s-au adresat publicației, se arată în continuare nemulțumiți de condițiile de cazare, dar și de neplata drepturilor salariale care li se cuvin.
Astfel, oamenii spun că sunt cazaţi câte 2 într-o cameră, în timp ce „chiria de saltea” li se reţine direct din venituri.
Cu toate că li s-a promis salariul minim pe economie (9,50 euro pe oră) şi un program decent de lucru, din fluturaşii de salariu primiţi de Deutsche Welle reiese că românilor li se reţin nejustificat sume.
Concret, după 5 săptămâni de lucru, ei nu primesc mai mult de o mie de euro în cont, în condițiile în care suma ar trebui să fie simțitor mai mare.
Românii mai acuză că sunt cazați în continuare câte 2 în cameră, în timp ce „chiria de saltea” li se reține direct din venituri.
De asemenea, ei spun că în cazul în care se infectează cu coronavirus și ajung în carantină, sunt pur şi simplu uitaţi de angajator.
Deutsche Welle notează că grav este că acești oameni continuă să fie racolaţi din România de firme care lucrau şi anterior cu Tönnies şi care administrează practic comunicarea dintre concernul gigant şi angajaţii români, scrie
Conform Deutsche Welle, personalul este atras de firmele româneşti, care promit salarii nete cuprinse între 1.400 şi 1.600 de euro lunar, după plata „chiriei de saltea”.
În ceea ce privește transportul acestor persoane, acesta a fost asigurat de firmele din România, încă din luna ianuarie a acestui an, fără a avea un contract concret de muncă, în condiţiile în care regimul de acces era restricţionat pe fondul pandemiei.
Ulterior, oamenii au semnat contractele de muncă după ce au ajuns în Germania.
Deutsche Welle menționează că există și abatoare în Germania în care se respectă normele legale şi salariaţii, mulţi dintre ei est-europeni, sunt mulţumiţi.
Foto: Hepta