ComenteazăSâmbătă după-amiază, în Piața Victoriei din Capitală, au răsunat cântece ucrainene și sloganuri precum: „Slavă Ucrainei!”, „Glorie neamului!”, „Cinste eroilor!”, dar și „Putin, asasin!” sau „Putin, stop the war!”. Pentru că, printre cele câteva sute de persoane strânse la protest s-au numărat și zeci de refugiați veniți din Ucraina, dar și români care le sprijină cauza.
„NATO se uită la Ucraina ca la un reality show”
Yana este din Odesa și a venit să locuiască în România anul trecut, în noiembrie, cu doar câteva luni înainte să izbucnească războiul. Ține în mâini o pancartă și e însoțită de mai multe femei, toate venite din Ucraina. Două dintre ele au sosit de curând, din pricina conflictului.
Ar fi vrut să se întoarcă la Odesa chiar în această perioadă și își face griji pentru bunica ei, care a rămas în Kiev.
„Trăiește sub pământ în 80% din timp. Cred că toată lumea știe asta deja, toată populația din Kiev își duce viața sub pământ. Copiii nu văd lumina zilei, nu respiră aer curat și noi continuăm să stăm pe margine și să privim ca la un show Netflix. Principalul motiv pentru care am venit aici este să avertizăm că acesta nu este doar războiul Ucrainei, ci va afecta toată populația Europei”, spune ea.
Tânăra de lângă ea vorbește despre bărbații familiei – toți au rămas în Ucraina. „Tata, fratele meu, unchiul meu, verii mei, sunt toți acolo. Știam că e un risc să înceapă războiul, dar nu ne așteptam să fie atât de cruzi cu civilii”, explică.
Le întrebăm cum se raportează la președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski? Una dintre ele spune că nu l-a votat, dar că acum a ajuns să-l admire, pentru că „face o treabă foarte bună”.
Yana intervine: „Cred că sănătatea mintală a ucrainenilor este stabilă doar datorită lui. Datorită felului în care vorbește, a faptului că este clar, concis, vorbește pe limba oamenilor. Este cu adevărat o figură inspirațională”, crede tânăra.
Dar ce părere au despre reacțiile NATO și UE? Sunt suficiente sancțiunile? Yana crede că sancțiunile îi pedepsesc pe rușii care locuiesc în prezent în Federația Rusă, dar nevoia e alta: nevoia, spune ea, e să fie pedepsiți cei care au pătruns pe teritoriul ucrainean.
„Ei (rușii care au atacat Ucraina – n.r.) sunt cea mai mare amenințare. Am avut un interviu acum două săptămâni și am spus același lucru – ajutorul dat refugiaților e minunat, dar nu ați mai avea refugiați în Europa dacă ne-ați ajuta acasă. Dacă NATO ne ajută și închide spațiul aerian. NATO nu face nimic, se uită la ce se întâmplă în Ucraina ca la un reality show. Mi-au întrerupt atunci interviul, pentru că vor să vadă doar lacrimi și sânge, nu vor să audă adevărul”, a mai povestit fata.
„Putin e diavolul”
Mihai trăiește în București și a venit la protest cu mai mulți prieteni. Spune că are „o părere foarte proastă despre ce se întâmplă în Ucraina” și, mai ales, despre președintele rus Vladimir Putin.
„Acesta nu e om, Putin e diavolul și suntem solidari cu poporul ucrainean. Chiar lângă blocul meu stă o femeie cu fetița ei și cu bunica, venite din Ucraina, au găsit o locuință și sper să-și găsească de muncă aici, dacă nu pleacă în altă parte”, povestește el.
În ceea ce îl privește, nu se teme de război, pentru că se consideră apărat de NATO, „dar numai bunul Dumnezeu știe dacă va fi sau nu război mondial”.
“Noi ne dorim pace”, încheie el.
„Vrem acasă, nu război”
Ekaterina, Ana și Alexandra au venit la protest împreună cu copiii și sunt toate din Odesa. Ne avertizează că vorbesc doar rusă și ucraineană, așa că reușim să ne înțelegem cu ele cu ajutorul unui translator.
Femeile povestesc că au plecat din Ucraina pe 4 martie și soții lor au rămas în țară. N-au putut să-și ia cu ele nici animalele de companie.
„Încă nu sunt lupte în Odesa, dar ne așteptăm. Din când în când, se bombardează. Ne așteptăm la un atac cât de curând”, spune Ekaterina.
Când le întrebăm pentru ce protestează astăzi, femeile răspund în cor: „Vrem acasă, nu vrem război. Vrem să ne ducem copiii la școală, vrem să mergem la muncă”.
Povestesc că, în prezent, sunt venite ca „turiste” – s-au cazat la hotel și își plătesc singure totul, dar resursele nu le vor mai ajunge multă vreme.
Au vreun plan?, rugăm translatorul să le întrebe. „Să învingem și să ne întoarcem acasă”, răspund femeile.
„Noi avem spiritul de luptă, ne mai trebuie arme”
Irina este studentă, venită tot din Odesa, acum două săptămâni. A venit la protest cu mama ei și cu fratele mai mic. Nu credea că lucrurile vor căpăta o asemenea amploare, dar la primele bombardamente ea și familia ei și-au strâns lucrurile și au venit în România.
Fata vorbește bine engleză și spune că, acum, face voluntariat pentru conaționalii ei. A fost și la graniță, unde a ajutat ca translator.
„Nu ne dăm seama ce să facem cu viețile noastre, de asta încercăm să ajutăm și alți ucraineni. Eu am găsit un centru de voluntari aici, în București și sortez lucruri. Weekendul trecut am fost la graniță, pentru că nu multă lume știe engleză sau română, așa că am fost translator”, explică ea.
Toți prietenii ei au rămas în Ucraina, la fel și multe rude.
„Ei nu vor să plece, vor să stea și să lupte. Nu știu dacă știți, în Herson oamenii au ieșit în stradă fără arme, ca să întâmpine soldații ruși. Oamenii din Odesa sunt pregătiți să facă același lucru”, spune Irina.
La fel ca Yana, și ea speră într-o intervenție a NATO în Ucraina. „Cred că dacă NATO va veni în Ucraina, vom învinge armata rusă. Rezistăm de o lună și e doar armata ucraineană, deci armata rusă nu are moralul necesar, spiritul. Noi avem spiritul de luptă, ne mai trebuie arme și cred că i-am putea goni la ei acasă”, încheie fata.
„Nu mi-aș fi închipuit niciodată că o să văd un război în toată regula”
Ioana are, după cum spune, „peste 50 de ani”, și în aceste zile activează ca voluntar la Romexpo. A stat de la ora 10.00 la ora 16.00 și, apoi, a venit în Piața Victoriei pentru a protesta alături de ucrainenii pe care îi consideră ca pe niște „frați”.
„Am o părere foarte proastă despre domnul Putin, nu a făcut altceva decât să nu ne mai dea nicio speranță de a trăi în pace, libertate și, pe unde a trecut, Putin a distrus tot, a distrus familii, frați, părinți, deci nu mi-aș fi închipuit niciodată că ajung la această vârstă să văd un război în toată regula”, spune femeia.
În jurul orei 18.00, românii și ucrainenii prezenți la protest au mărșăluit către Ambasada Rusiei.
Acolo au strigat din nou: „Slavă Ucrainei!”, „Glorie neamului!”, „Cinste eroilor!”, „Putin, asasin!”, „Putin, stop the war!”.
O tânără din Ucraina și-a șters lacrimile în fața camerei care era ațintită asupra ei. Alte femei au strigat, dârz, minute în șir.
Din mulțime, un bărbat a remarcat că, parcă, dindărătul unei perdele trase în clădirea ambasadei, cineva ar fi privit protestul de afară. Perdeaua a rămas trasă. Până la finalul zilei, oamenii au strigat în fața unei clădiri în neclintire.