După ce România a scăpat oficial de comunism și a început să deprindă, cu pași mici și nesiguri, traiul în democrație, ai fi zis că vizita fostului suveran nu poate fi decât cel puțin un prilej de bucurie. Dar nu a fost așa. Cel puțin nu de la început.
În 1990, de Crăciun, la un an de când România a scăpat de Ceaușescu și de regimul comunist, Regele Mihai I și Regina Ana au venit în țară pentru a participa la o slujbă religioasă, la Curtea de Argeș, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Lăsați inițial să pătrundă în țară, regele și regina au fost întorși din drum, de pe Autostrada București-Pitești.
Românii și lecția absurdului
Sub amenințarea deschiderii focului, mașinile în care se aflau membrii familiei regale au fost forțate să se oprească și escortate la Otopeni. Justificarea de atunci a generalului Valeriu Rozoleanu, șeful Direcției Generale Pașapoarte, a fost: ”Eu îi pun în vedere ca să nu depășim cadrul și să nu fim puși în situația ca să se ia măsuri în sensul de a-l invita în alt sens”.
A doua zi dimineață, pe 26 decembrie, regele și familia sa au fost trimiși cu alt avion decât cel personal în Elveția. Aeronava regelui a fost sechestrată, unul dintre pretexte fiind acela că piloții erau beți. ”Este sechestrat pentru că a venit într-un mod ilegal. (…) Pentru că dânsul este ilegal la noi în țară!”, spunea Rozoleanu.
A doua vizită, a doua lecție a umilinței
Pe 7 octombrie 1994, la ora 14.17 minute, cu o zi înaintea onomasticii și după 45 de ani de când a părăsit țara, în exil, Regele Mihai I, însoțit de Regina Ana, sosea pe Aeroportul Otopeni, în a doua sa vizită în România postcomunistă. Considerată o prezență destabilizatoare într-o Românie încă extrem de firavă la aproape cinci ani de la revoluție, vizita Majestății Sale nu a fost binevenită. Așa se face că drumul lui Mihai I spre patria sa a fost oprit subit în fața unui ghișeu din aeroport: acela pentru vize. După o verificare de câteva zeci de minute, conducerea aerogării hotăra interzicerea accesului cuplului regal pe pământ românesc. Motivul: regele susținea că este cetățean român, însă nu avea un act valabil care să-i confirme afirmația. Mihai I avea un pașaport britanic valabil, iar pașaportul românesc îi era expirat din 1948.
Vizita, dar mai ales scopul acesteia, fuseseră anunțate de către fostul suveran, în prealabil, printr-un comunicat:
”Nu vin aici pentru a provoca. Vin printre voi în calitatea mea de român, fără intenția de a contesta ordinea constituțională actuală.”
În ciuda acestor explicații și ale eforturilor de a i se da dreptul să pătrundă în țară, regele Mihai I și regina Ana se îmbarcau în aeronava Air France, la ora 16.00, și se întorceau la Paris. După atâta amar de ani, fostului suveran i s-a dat dreptul să respire aer românesc timp de o ora și 43 de minute.
Afară, în fața aeroportului, îl așteptau peste 2.000 de români. Alte câteva mii sperau să-l zărească în vizita lui în România.
Guvernul de atunci, condus de Nicolae Văcăroiu, a venit la scurt timp cu propria poziție la încercarea Majestății Sale de a pătrunde în România – ”Guvernul nu consideră potrivită vizita fostului suveran în România. ” – și a apreciat că ”o mare parte din răspunderea pentru crearea neplăcutei situații a revenit liderilor unor forțe politice, care prin declarații iresponsabile și cu caracter incitant au încurajat ideea unei vizite ilegale a ex-regelui, puncând astfel în discuție ordinea publică și de drept în țara noastră”.
Regele Mihai I, alungat de două ori, dar ”Monarhia salvează România”
Lucrurile s-au schimbat, însă, radical, trei ani mai târziu, odată cu venirea la Cotroceni a lui Emil Constantinescu, profesor universitar și simpatizant al monarhiei. În februarie 1997, Regele Mihai și Regina Ana au primit dreptul de a vizita România în condiții legale, în calitate de cetățeni români. Noul Guvern, desemnat în urma alegerilor din noiembrie 1996, au anulat ordinul din 22 mai 1948, prin care se interzicea accesul familiei regale în România. Acum, la prima sosire pe Otopeni, după eșecul din octombrie 1994, Regelui Mihai I i s-a oferit pașaport românesc, valabil până în 2002. Numele de pe pașaport nu era, însă, nici Mihai I și nici Mihai de Hohenzollern, ci simplu: Mihai.
Alungat de două ori în patru ani, fostul suveran a fost primit de această dată cu brațele deschise și cu exces de zel tipic românesc. În salonul oficial al Aeroportului Otopeni, în loc de pâinea și sarea tradițională, românii i-au pregătit Majestății Sale șampanie. Numai că un moment de neatenție sau de neîndemânare au transformat momentul oficial într-unul penibil: tava cu paharele de șampanie s-a răsturant în capul lui Ion Rațiu.
Însă a fost prima dată, după plecarea în exil, când Regele Mihai I și-a regăsit patria. Fostul suveran a avut o întâlnire particulară cu președintele Constantinescu.
Acesta din urmă i-a asigurat pe contestatarii vizitei, printre care se afla și principalul partid de opoziție, PDSR, că Mihai I nu vine în România să reinstaureze monarhia. Așa că celebra scandare ”Moharia salvează România!” nu a rămas decât poezie de stradă.
Mulți ani mai târziu, în 2011, Regele Mihai I se adresa românilor, oficial, de la tribuna Parlamentului:
“Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!”
Casa Regală a României a anunțat, astăzi, printr-un comunicat, că starea de sănătate a Regelui Mihai I este mult deteriorată. Din acest motiv, Principesa Margareta și Principele Radu au plecat, în cursul acestei zile, la reședința regelui din Elveția.
CITEȘTE ȘI:
Paradise Papers: paradisurile fiscale ale magnaților. Ce investiții are Regina Elisabeta a II-a în Insulele Cayman
VIDEO/ În plină campanie ”Alege oaia!”, românii preferă porcul. Obiceiuri străvechi care ne urmăresc și azi
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro