După ce, joi, oameni care se perindau prin faţa catafalcului Reginei Ana pentru a se închina formaseră cozi de peste 50 de metri, vineri coada ajunsese de zece ori mai mare, chiar dacă a plouat. Rândul ieşea din Palat, depăşea curtea şi se prelungea pe trotuarul din faţa Palatului Regal până aproape de intersecţia cu strada Ştirbei Vodă.
Sâmbătă, sicriul cu corpul neînsulfeţit al Reginei Ana va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, unde va avea loc o ceremonie religioasă la care vor participa Familia Regală şi membri ai Familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai Familiilor Regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg şi de Bourbon-Parma, precum şi ai Familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg şi de Schaumburg-Lippe.
După ceremonie, de la ora 11,35, la ora 12,00, cortegiul funerar, inclusiv reprezentanţii caselor imperiale, regale şi princiare europene, va merge pe traseul Piaţa Palatului Regal, Bulevardul Magheru, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Bulevardul aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle, Arcul de Triumf.
De aici, cortegiul funerar va lua drumul Curţii de Argeş, unde va ajunge la ora 14,45, pe ruta Mogoşoaia, Buftea, Titu, Găeşti, Topoloveni, Piteşti, Curtea de Argeş.
La ora 15,00 va începe ceremonia de înmormântare a Regieni Ana în Noua Catedrală de la Curtea de Argeş.
Reprezentanţii a trei foste imperii vin la Bucureşti
La ceremonia de înmormântare care va avea loc astăzi şi-au anunţat prezenţa 17 personalităţi ale vârfurilor vechii aristocraţii ale continentului, de la reprezentanţii Imperilului Ţarist la urmaşi ai familiei Bourbon, din care a făcut parte, de exemplu, Regele Soare la Franţei, Ludovic al XIV-lea.
Astfel, se vor afla lângă catafalc, din Bucureşti până la Curtea de Argeş: Alteţa Sa Imperială şi Regală Principesa Maria Astrid de Luxemburg, Arhiducesă a Austriei; Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Cristian al Austriei; Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei; Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei; Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei şi soţul său, Baronul Hans von Holzhausen; Alteţa Sa Imperială Marea Ducesă Maria a Rusiei; Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg Friedrich al Prusiei; Alteţa Sa Regală Maximilian, Mare Duce de Baden; Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei; Alteţa Sa Regală Principele Carlos de Bourbon, Duce de Parma, care va reprezenta și Familia Regală a Olandei; Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Württemberg; Alteţa Sa Serenisimă Principesa Anne de Ligne; Alteţa Sa Serenisimă Anita de Hohenberg; Contele Andreas de Bardeau; Alteţa Sa Serenisimă Principesa Eleonore de Schaumburg-Lippe; Alteţa Sa Serenisimă Tatiana Radzvill, doamna Fruchaud; Dr. John Fruchaud.
Regina Ana a fost nepoata ultimei împărătese a Austriei
”Ca regulă, în trecut orice persoană cu rang regal sau princiar nu se putea căsători decât cu cineva de acelaşi rang. S-a făcut rabat de la acest principiu abia de curând, în special în cadrul Casei Regale Spaniole. Acesta este motivul pentru care Casa Regală a României are legături de sânge cu toatecasele imperiale şi regale din Europa”, ne-a explicat istiorul Dan Falcan.
Faptul că Regina Ana a României a fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei, Miguel I al Portugaliei și nepoată de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma a Austriei – care a fost și Regină a Ungariei – face ca reprezentarea Casei Imperiale Austriece să fie destul de consistentă.
De asemenea, ramura Hohenzollern-Sigmaringen din care provin Regii României, este o ramură a dinastiei Hohenzollern care a condus Prusia, ulterior Germania, până în 1918.
Mai departe, Regina Maria, soția lui Ferdinand I al României, a fost nepoata reginei Victoria a Angliei, fiica ducelui Albert de Edimburg și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Casa Regală a Belgiei este reprezentată la Bucureşti pentru că Regele Belgiei este descendent al Mariei de Hohenzollern, sora regelui Carol I al României și sora lui Leopold de Hohenzoller, tatăl lui Ferdinand I al României.
Familia Hohenberg are origine comună cu Hohenzollern, iar mama Principelui Maximilian al Marelui Ducat Baden-Württemberg a fost sora mai mare a Ducelui de Edinburg, tatăl Regienie Maria a României.
”Practic nu există o casă regală europeană care să nu fie înrudită, măcar prin alianţă, cu toate celelate”, ne-a explicat istoricul Dan Falcan.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro