ComenteazăNecropola regală a României este la Mânăstirea Curtea de Argeș, locul în care sunt înmormântați în biserica episcopală regii Carol I, Ferdinand si reginele Elisabeta si Maria.
Pentru că în frumoasa biserică din secolul al XVI-lea , ctitorie a lui Neagoe Basarab, nu mai există loc pentru alte cripte, în 2007 s-a luat decizia construcției altei catedrale, lângă vechea biserică.
„Regele Mihai este în cautarea unui proiect prin care aceasta necropola să se extindă. Trebuie făcuta o construcție, o noua catedrală, o capelă, depinde de Biserică si de Casa Regală”, spunea principele Radu, acum aproape zece ani.
În 2009 s-au pus bazele construcției noii catedrale, în prezența principesei Margareta și a principelui Radu.
Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, noua catedrală nu depăşește ca dimensiuni vechea ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, a cărei edificare este atribuită legendarului meşter Manole.
Lăcaşul de cult, ridicat din iniţiativa Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului în parteneriat cu Casa Regală a României, are hramul Sfânta Muceniţă Filofteia şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. De altfel, aici va fi depusă şi racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, care în prezent se află într-o capelă din incinta mănăstirii.
Finanţarea lucrărilor de construcţie a fost asigurată din bugetul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, precum şi din donaţiile făcute de credincioşi. Deși era vorba de un parteneriat cu Casa regală pentru realizarea proiectului, finanțarile din acestă parte au fost insignifiante potrivit relatărilor unor surse demne de încredere.
De la revenirea în țară, Regele Mihai a fost la Curtea de Argeș o singură dată, în 2006. Martori oculari ai acestei vizite unicat au relatat că Regele Mihai a refuzat să se reculeagă lângă sicriul tatălui său Regele Carol al II-lea, depus într-o capelă exterioară mănăstirii și, mai mult, nici nu a privit către acea direcție.
Rămășitele pămantești ale Regelui Carol al II-lea au fost aduse în țară în 2003 din Portugalia, împreună cu cele ale Elenei Lupescu, cea care i-a devenit soție în 1947 . Sicriele cu osemintele celor doi se află și acum în acea capelă, o soluție provizorie care durează de 12 ani. Odată cu ridicarea noii catedrale ar trebui ca și cele două sicrie să-și găsească locul de veci, dar se așteaptă în acest sens o decizie a Casei Regale.
Potrivit informațiilor obținute recent de Libertatea, noua necropolă regală a României are prevăzute șaisprezece locuri de veci, dar nu se știe în ce variantă constructivă vor fi agreate : cripte sub nivelul pardoselii, cripte zidite în pereții locului de înhumare sau morminte de suprafața de tipul celor folosite în mausoleul de la Mărășești. Cum vor fi repartizate toate aceste locuri de veci râmâne un mister, având în vedere toate controversele din lanțul dinastic și arborele genealogic al familiei regale. Toate aceste râspunsuri sunt acum în mâna Custodelui Coroanei Regale, principesa Margareta și a soțului ei, Principele Radu.
Mănăstirea Curtea de Argeș, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab (1512 — 1517) construită pe locul vechii mitropolii (1359).
Aici se găsesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I (1881-1914) și al Reginei Elisabeta (1881-1916), între care se află o cutiuță pirogravată, cu osemintele micuței prințese Maria (1870-1874), iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand (1914-1927) și al Reginei Maria (1914-1927).
În testamentul scris și iscălit cu propria sa mână la 14/25 februarie 1899, Carol I își exprima dorința ca trupul său să fie îngropat ”lângă biserica Curții de Argeș, reclădită de mine, și care poate deveni mormântul dinastiei române, însă, când capitala Regatului va cere ca cenușile mele să rămână în mijlocul iubiților mei bucureșteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeș va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălțime împrejurul orașului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălțimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găsește astăzi un pavilion al Institutului Geografic Militar)” (Carol I, Ioan Scurtu).