ComenteazăCuprins:
„Femeile din România ocupă un loc important pe scena artelor românești și internaționale”
Ne-am dat seama că, de 14 ediții încoace, nu am avut niciodată un sezon dedicat în exclusivitate femeilor. Vrem să împărtășim cu publicul nostru talentul, eforturile și realizările extraordinare ale marilor artiste ale României din ultimul secol, până în zilele noastre, spune Ioana Ciocan.
Așa cum adaugă, expozițiile noului sezon Art Safari sunt dedicate frumuseții, creativității și spiritului feminin, mai ales că artistele române au un loc important atât în scena locală, cât și internațională. „Deopotrivă femei care au trăit vremuri mult mai grele și mai complicate la început de secol XX, dar care au reușit să se remarce într-o epocă dominată de bărbați, și femei la început de carieră care se luptă astăzi pentru a-și croi un drum și a-și impune o viziune pe scena artistică și nu numai”, explică ea.
În cadrul expoziției vei vedea atât lucrări semnate de Regina Maria, spirit artistic înnăscut, susținătoare a artiștilor români pe care i-a promovat și colecționat toată viața, dar și lucrări de Cecilia Cuțescu-Storck, prima profesoară de artă din Europa, Sibylle Bergemann, una din cele mai importante fotografe contemporane din Germania, cât și piese ale noii generații de artiste. O parte a expoziției „Young Blood 3.0. Noul val de artiste contemporane” poate fi văzută și la Promenada Mall, până pe 17 noiembrie.
Regina Maria, designer de mobilier
O parte importantă a noii ediții Art Safari este dedicată Reginei Maria și activităților sale artistice. Pe lângă politică și diplomație, fosta suverană a fost o mare susținătoare a artelor și artiștilor locali. Ajunsă în România când avea 16 ani, Maria va nutri o iubire sinceră și nedezmințită pentru țara pe care o va conduce mai târziu.
Pe lângă pictură, desen sau fotografie, a fost pasionată de designul de mobilier și a conceput mai multe piese în care a îmbinat stilul tradițional românesc cu cel european. Multe dintre ele au decorat Castelul Pelișor (dar și Palatul Cotroceni), iar acum sunt păstrate cu grijă în colecțiile Muzeului Național Peleș.
Pelișorul a fost unul dintre locurile de suflet ale reginei, construit în același timp cu Peleșul, la inițiativa lui Carol I, drept cadou pentru principii moștenitori. Familia regală obișnuia să-și petreacă verile aici, iar Maria a decorat Pelișorul în stil Art Nouveau, cu elemente de design occidental, simboluri celtice și motive tradiționale românești. Ea a fost ajutată în transpunerea motivelor decorative de către arhitecții Karel Liman (arhitectul-șef al Pelișorului) și Jean Ernest. Cele mai valoroase piese fac parte din garnitura de mobilier realizată în anul 1909, din lemn de tei aurit, pentru a decora interiorul dormitorului de aur și al salonului aferent din Castelul Pelișor. Alte piese realizate la finele veacului al XIX-lea, în 1898-1900, sunt fotolii inspirate de piesele create de Hugh Baillie Scott și pictate de principesa Maria cu motivul crinului cu cinci petale și al crucii celtice.
Dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeul Național Peleș, vorbește despre cum regina Maria a fost pasionată și de pirogravură și sculptură, în timp ce subliniază pasiunea ei pentru designul de mobilier. El aduce în discuție cum talentele sale au fost remarcate și de apropiați. „Mai pe urmă, principesa s-a ocupat oarecare timp cu pirogravura și, mai încolo, când a început mișcarea artistică din Germania numită «Secession», s-a distrat și cu sculptura în lemn, dar aceasta fiind cam obositoare pentru ea, a preferat să-i sculpteze alții modelele desenate sau culese de dânsa. Camerele din Palatul Cotroceni conțin și astăzi încă scaune și mese ale căror motive sunt datorate principesei”, îl citează Ion pe Eugeniu Buhman. Piesele de mobilier concepute de principesa Maria (care a devenit regină în 1914) au fost realizate în cadrul atelierelor Școlii de Arte și Meserii din Sinaia.
Președinta Societății „Tinerimea Artistică” și prima expoziție
În ianuarie 1902, la inițiativa sculptorului Oscar Späthe, principesa Maria a devenit președinta de onoare a Societății „Tinerimea Artistică”, înființată în 3 decembrie 1901. Dorin Ion îl citează pe pictorul Constantin Artachino, cel care descrie scopul organizației: „Am fost o instituție care a dat la începuturile ei tonul în artă, a creat atmosfera și a stimulat pasiunea iubitorilor de frumos pentru a deveni colecționari. A impus rubrica de artă și a creat un statut social favorabil artiștilor, care au început să fie apreciați pentru profesia lor nobilă”.
Prima expoziție a Tinerimii Artistice a avut loc între 1 martie și 1 aprilie 1902 în Palatul Ateneului și a fost deschisă în prezența reginei Elisabeta a României. Maria a participat și ea cu câteva acuarele (iriși și nuferi), dar și piese de mobilier pe care le-a realizat după propriul design.
Debutul ei este relatat în „Povestea vieții mele”, după cum citează directorul Peleș: „De la început mi-au atras luarea-aminte vechea artă românească și starea artei în România, și, scurtă vreme după ce sosisem în țară, un grup de tineri artiști veni la mine ca să mă pun în fruntea lor și să întocmim o societate numită «Tinerimea». Noi eram generația cea tânără ce pășea înainte, descătușată de principiile vechii școli, dar nu ne luam libertăți peste măsură. Luchian, Ștefan Popescu, Vermont, Verona, Kimon Loghi, Steriade, Satmari, Strâmbulescu, Artachino, Pătrașcu, Storck, Spaethe și alții făceau parte din această mișcare nouă și, pe acea vreme de pace și belșug, vernisajul salonului nostru anual era o sărbătoare pentru toată lumea aleasă, la care se țineau discursuri frumoase și unde unii pe alții ne încurajam. Până și eu eram destul de îndrăzneață ca să expun câteva din acuarelele mele care se vindeau în folosul societății. Aceasta făuri între noi o strânsă legătură”.
Dorin Ion precizează că în cadrul primei expoziții, obiectele sale de mobilier au atras interesul artiștilor și jurnaliștilor contemporani. El citează un jurnalist de la ziarul Adevărul: „Un divan acoperit cu o splendidă cuvertură, admirabil brodată în violete de d-na Anna Roth, se află în fund. Dulap, scaune, fotolii… țesute în pene de păun – o oază de culori în care natura a pus toată arta-i neîntrecută și pentru care prințesa pare a avea o deosebită admirațiune, completează aranjamentul acestei camere, în care un clar-obscur te face să visezi la castele artistice. Mobilele prințesei se deosebesc prin simplitatea liniilor, prin adaptarea perfectă la scopul cărora sunt destinate și prin modul discret și distins prin care sunt întrebuințate podoabele artistice, mai ales florile”.
Redecorarea Pelișorului și viziunile artistice ale reginei
La un an de la moartea regelui Ferdinand, în 1928, pentru a aduce un omagiu căsniciei sale cu el, dar și pentru a decora spațiul mai aproape de stilul care o definește, Maria începe un proces de redecorare a castelului. Lucrările au fost coordonate tot de arhitectul Karel Liman. Așa cum precizează directorul muzeului, la acea vreme, ea a fost tot mai atrasă de stilul neoromânesc, iar planul său a adus o mare schimbare a holului.
Ion subliniază un citat notat de regină în jurnalul ei din 7 mai, 1928: „Am pus să se unească primul salon al Maiestăţii Sale, pe care nu l-a folosit niciodată, cu holul, ceea ce face ca holul să fie mult mai mare şi în acelaşi timp mai luminos, întrucât intră toată lumina de la ferestrele din acea încăpere. Este o îmbunătăţire foarte mare. Doar lambriurile sunt prea închise la culoare, spre negru, dar mi s-a spus că le vor schimba când va fi totul terminat. Pelişorul arată întotdeauna imaculat și, în clipa în care apar undeva, sunt întotdeauna flori aranjate în vaze ca să facă încăperea ospitalieră şi primitoare”.
Managerul Peleș vorbește și despre cum Maria era entuziastă și pasionată de redecorarea interioarelor, motiv pentru care a dat indicații cu privire la așezarea tablourilor. „Vor arăta foarte bine. Portretele de familie le-am dus în biroul Majestății Sale, unde vor fi agăţate în locul tuturor tablourilor mici, fără importanţă, pe care el le-a permis întotdeauna servitorilor săi să le pună pe pereţi, încă de când era foarte tânăr. Va arăta bine. Pentru cealaltă parte trebuie să mai fac rost de câteva mese bune, perdele care să se asorteze etc.”, mai notează fosta suverană în jurnal.
Amenajarea holului a fost finalizată două luni mai târziu, iar regina a notat în jurnal cât este de bucuroasă de rezultat, dar și cum mai are de lucru la aranjarea mobilierului. „Pelişorul arată primitor, curat şi elegant. (…). Extinderea holului constituie o enormă îmbunătăţire şi, după cină, eu şi Nicky, plini de energie, am aranjat mobila și l-am făcut să arate cât se poate de plăcut şi de confortabil. A devenit un hol foarte distins şi, spre bucuria mea, Gutman a plantat nişte hortensii foarte frumoase, astfel încât toate jardinierele mele din piatră, metal şi porţelan sunt pline cu plante decorative magnifice şi de asemenea cu frumoase muşcate roşii-stacojii care arată splendid pe fundalul de lemn. Lambriurile negre dau o notă de distincţie. Cretonul galben cu mari desene cu păuni şi «ramuri» între ei, în violet și verde, este minunat pe fundalul de culoare închisă. Mese enorme, multe cărţi, vaze frumoase de cristal, plasate cu gust, tablouri vechi, totul este armonios şi, în acelaşi timp, rafinat. Sunt foarte mulţumită”.
„Regina Maria a României a fost o neobosită și pasionată colecționară”
Dr. Narcis Dorin Ion subliniază și o altă latură specială a reginei și anume pasiunea ei pentru colecționarea operelor de artă, „pasiune pe care suverana și-a împlinit-o întreaga viață, din neuitatele călătorii pe meridianele lumii. A adus în țară, pentru împodobirea reședințelor sale, obiecte de artă decorativă care au corespuns gustului său atât de eclectic. Piese alese cu grijă din târguri și magazine de antichități românești sau străine au decorat reședințele atât de iubite ale reginei Maria”.
Directorul muzeului Peleș a vorbit despre cum Maria a achiziționat piese de ceramică și sticlărie în stil Art Nouveau (realizate de Emile Gallé, René Lalique, Auguste şi Jean-Antonin Daum sau Louis Comfort Tiffany), cu care a decorat interioarele Castelului Pelişor din Sinaia. Castelul Pelișor păstrează sculpturi și busturi semnate de Mary Alyce Thornycroft (reprezentând-o pe mama Mariei, marea ducesă Maria Alexandrovna), Oscar Späthe („Sfânta bizantină”, achiziționată de principesă în 1904, sau bustul „Melancolia”), Fritz Storck („Eva sau Tentaţiunea”) ori Alexandru Călinescu.
„Asociația Femeilor pictore și sculptore” și noul val de artiste contemporane
Regina Maria a fost o promotoare a artei românești, iar la Balcic, loc care i-a rămas de asemenea la suflet, a întreținut o colonie de artiști care, prin creațiile lor, au marcat arta contemporană românească. Așa cum menționează și Dorin Ion, în 1916, într-un context de efervescență culturală, este înființată „Asociația Femeilor pictore și sculptore” de către Olga Greceanu, Nina Arbore și Cecilia Cuțescu-Storck, sub patronajul reginei.
Abia spre finalul vieții, regina Maria a primit recunoaștere pentru eforturile sale artistice. Managerul Peleș vorbește despre cum la data de 8 decembrie 1937, membrii „Tinerimii Artistice” de altădată – Iosif Iser, Ștefan Popescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petrașcu și Eustațiu Stoenescu – i-au adus un omagiu: „Majestate, Fiecare dintre noi își amintește cu emoție pe tânăra Principesă de altădată, care a prezidat începuturile artei noastre. (…) Fala noastră va fi că am trăit vremurile acestea mari, că am lucrat și ne-am format sub domnia Majestăței Voastre, că facem parte din marele cortegiu al vieții și domniei Majestăței Voastre”.
Noua ediție Art Safari aduce în fața publicului lucrări semnate de artistele acelor vremuri, cum ar fi Celine Emilian, Elena Popea, Micaela Eleutheriade, Margareta Sterian, Ligia Macovei, Rodica Maniu (Mützner), Nina Arbore, Margareta Cossăceanu-Lavrillier sau Maria Ciurdea Steurer.
Ioana Ciocan precizează că acest capitol din cadrul expoziției este curatoriat de Alexandra Ilniţchi-Ardelean și explorează activitatea și evoluția femeilor-artist de la începutul sec. XX și impactul pe care l-au avut expozițiile cu componență exclusiv feminină pe scena artistică bucureșteană interbelică. „Deși numărul femeilor-artist care au beneficiat până în momentul prezent de recuperare istorică și cercetare este încă redus, îmbogățirea istoriei artei românești și a patrimoniului cultural este benefică la nivelul societății, prin interesul manifestat de publicul larg față de creațiile feminine. În contextul local, continuarea cercetărilor asupra creațiilor femeilor-artist constituie un efort colosal de depistare a operelor de artă și de colecționare a informației, pentru a completa lacunele și pentru a întregi tabloul artei românești”, mărturisește CEO-ul Art Safari.
Vizitatorii Art Safari, în cadrul expoziției, pe lângă lucrările semnate de regina Maria, vor avea prilejul să cunoască și mai multe despre Cecilia Cuțescu-Storck, prima femeie din Europa care a reușit să predea într-o academie superioară de artă, la Catedra de Arte Decorative, în 1916. Ioana Ciocan povestește cum acceptarea ei ca profesor la Școala de Belle-Arte din București a fost sărbătorită cu fast la Paris, în atelierul pictoriței poloneze Olga Boznańska, cea care a realizat și un portret al artistei, prezent în această expoziție. Printre invitați s-au numărat Max Jacob, Chana Orloff, Fernand Léger, Constantin Brâncuși și Oskar Kokoschka.
„Puternică, ambițioasă, feministă convinsă, mamă, soră și soție, muncitoare și dornică să arate tuturor că locul femeilor este alături de bărbați, nicidecum în urma lor. A deschis drumurile artei monumentale, a realizat cele mai inspirate și mai valoroase picturi murale laice din timpul său, a contribuit cu măiestrie la dezvoltarea virtuților picturale ale desenului și a creat cele mai artistice peisaje din grafica românească a vremii sale. A animat cultura noastră și a îmbogățit simțitor viața artistică”, a adăugat Ciocan.
Cât despre artistele contemporane (o expoziție curatoriată Călina Coman), CEO-ul Art Safari spune că acestea punctează teme esențiale ale societății prezente, atât prin pictură și realitate augmentată, cât și prin creație vestimentară, ceramică, sticlă, sculptură, fotografie, textile sau bijuterii. „Creațiile artistelor născute după 1980, prezente în expoziția Noului val, traversează cele mai surprinzătoare subiecte, teme de interes și tendințe care jalonează preocupările artei de astăzi: rolurile sociale, intimitatea, memoria, absurdul, trauma transgenerațională, mediul înconjurător ca spațiu sacru, condiția umană, lumi utopice și narațiuni distopice, mediul digital și confluența artă-tehnologie, precum și obiectul estetic în contemporaneitate”, încheie ea.