Registrul prădătorilor sexuali a fost lansat de Poliția Română. Cum va ajuta la prinderea infractorilor

„Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/ 2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, informează comunicatul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.

În 2019, Parlamentul a votat, în Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, inițiativa legislativă privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Legea a pornit de la avocatul băcăuan Vlad Fesan, care a scris un proiect de lege, l-a trimis parlamentarilor, iar apoi deputata Oana Bîzgan a inițiat un proiect legislativ bazat în mare parte pe propunerile avocatului.

Avocatul Vlad Fesan a făcut investigații, după ce a aflat de cazul unui bărbat care a încercat să păcălească o minoră în fața unei școli din Bacău, iar apoi a încercat să agreseze o altă elevă. Avocatul a descoperit că bărbatul avea o dublă condamnare pentru viol, dar se plimba nestingherit prin fața școlii, fără riscul de a fi recunoscut.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Potrivit comunicatului IGPR, în Registru se ţine evidenţa următoarelor persoane:

• persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente;
• persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de acest fel;
• persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
• nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal. Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea.

Foto ilustrativă: 123RF.com

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro