Rezoluțiile „împotriva ideologiei LGBT” au fost adoptate în 2019, autoritățile locale spunând că mișcările minorităților sexuale reprezintă un atac la adresa valorilor catolice „tradiționale”.
Aproape 100 de regiuni au adoptat astfel de rezoluții în acel an, declanșând nemulțumirea UE, care a avertizat că deciziile sunt discriminatorii.
Ulterior, Bruxellesul a făcut un apel către cinci mari regiuni să renunțe la aceste rezoluții. În cazul în care nu vor face acest pas, regiunile riscă să rămână fără fonduri în valoare de 126 de milioane de euro, a spus Comisia Europeană.
În semn de răspuns, regiunea Swietokrzyskie a retras rezoluția săptămâna trecută. Alte trei regiuni, Podkarpackie, Lubelskie și Malopolskie, și-au anulat și ele luni rezoluțiile.
Asta, deși oficialii de la Varșovia s-au plâns de reacția Comisiei, spunând că presiunea financiară reprezintă un adevărat „șantaj”.
Muniție pentru un război cultural
În vreme ce rezoluțiile sunt în mare parte simbolice și nu pot fi aplicate din punct de vedere legale, ele au oferit muniție pentru războiul cultural tot mai aprins din Polonia, scrie BBC.
Membrii comunității LGBT+ din Polonia au spus că demersurile se înscriu în retorica homofobă promovată și de stat, și de Biserica Catolică, care alimentează ura din societate și îi face să se simtă în nesiguranță.
Creșterea valului retoric de ură a avut efect. La evenimentele LGBT au loc tot mai multe acte de violență, presa pro-guvernamentală preia mesajul guvernului, iar Polonia a devenit cea mai ostilă țară din UE pentru persoanele LGBT, potrivit unui studiu al organizației ILGA-Europe.
Când un studiu complex al UE a arătat că persoanele LGBT+ se simt mai în siguranță decât se simțeau acum cinci ani, Polonia a fost o excepție notabilă.
Două treimi dintre persoanele LGBT din Polonia au spus că actele de intoleranță și violență împotriva lor au crescut, în vreme ce patru din cinci au spus că pur și simpu evită unele locuri de teamă că vor fi atacate.
Varșovia acuză Bruxellesul
În Malopolskie, după o dezbatere, consilierii au votat pentru o rezoluție alternativă, care se opune discriminării pe orice criterii, potrivit agenției poloneze de presă.
Noua rezoluție a stabilit totodată susținerea pentru „fiecare familie din Malopolskie, deoarece aceasta este fundația sistemului social al statului”.
Bart Staszewski, un activist LGBT, a declarat pentru BBC că în vreme ce retragerea rezoluțiilor reprezintă un pas pozitiv, comunitatea așteaptă mai multe măsuri.
„Politicienii se joacă cu noi. Nu vor să revoce întreaga rezoluție, doar să o înlocuiască cu una nouă”, a explicat el.
„Am auzit multe lucruri dezgustătoare în această dezbatere”, a spus activistul. „Este clar pentru mine că măsura nu este suficientă, că trebuie să luptăm în continuare”, a adăugat el.
Anul trecut, critici la adresa autorităților poloneze au venit inclusiv de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că regiunile incriminate sunt „zone libere de umanitate” și că „ele nu au un loc în UE”.
Parlamentul European a votat în martie pentru a declara întreaga UE drept „zonă de libertate a comunității LGBTIQ”, un răspuns la poziția oficialilor polonezi. Iar în iulie, Comisia a anunțat acțiuni legale împotriva Poloniei, dar și a Ungariei pentru presupuse încălcări ale drepturilor comunității LGBT.
În schimb, ministrul polonez al Justiției, Zbujnew Ziobro, a declarat că Partidul Lege și Justiție nu este de acord cu revocarea rezoluțiilor și a spus că presiunea din partea UE este „un atac la adresa Poloniei și a autorităților locale”.