3 comentariiInițiativa depunerii primelor liste pentru parlamentare și prezidențiale a venit de la actori cu un discurs public controversat, din zona suveranistă, cu puternice accente anti-Ucraina, anti-UE și de multe ori cu mesaje similare cu propaganda Moscovei, nu de la marile partide, care urmează să meargă cu listele și candidaturile în zilele următoare.
Prima formațiune cu aspirații la trecerea pragului parlamentar care a depus listele de semnături a fost partidul S.O.S., condus de Diana Șoșoacă. În schimb, la prezidențiale, George Simion, șeful și alegerea AUR pentru prima funcție în stat, și-a depus candidatura.
În acest context, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației în Guvernul Ponta, a atras atenția în ceea ce privește faptul că în continuare democrațiile europene și cele de peste Ocean se confruntă cu problema ingerințelor Moscovei în politica internă, prin diferite metode.
„Rusia defilează (politic) prin democrațiile euroatlantice. În România… totul este OK (…) Dar metoda
«infiltrării politice», folosită de Kremlin astăzi, este construită și adaptată la noile realități, plecând de la vechile structuri NKVD, ulterior KGB. Înainte de a acționa, ai nevoie de o rețea extinsă, funcțională, finanțată, plasată și promovată în timp, uneori în decenii, formată din jurnaliști, politicieni, analiști, profesori, preoți, magistrați, militari, oameni de afaceri, artiști, ONG-iști etc. La momentul potrivit, rețeaua devine vocală. Mai întâi este «contestatară», cultivând, în același timp, disoluția socială. Denigrează tot ce poate: UE, NATO, instituțiile fundamentale și/sau domenii/profesii (educație/profesori, armată/militari, sănătate/medici, oameni de afaceri, biserică etc.). Apoi declanșează etapa de preluare a puterii”, punctează rectorul SNSPA.
După câteva luni în care atenția a fost centrată doar pe conflictele din coaliție, iar în ultimul timp pe stabilirea datelor pentru alegeri, apoi pe tema privind potențiala candidatură a lui Klaus Iohannis la parlamentare, politologul subliniază ironic că e o liniște mult prea mare, dat fiind contextul european, mai ales că zilele trecute, și în Austria, alegerile generale au fost câștigate de Partidul Libertății (FPO), formațiune care se opune sprijinirii Ucrainei și solicită retragerea sancțiunilor împotriva Rusiei, având un puternic discurs anti-UE.
„În România, după liniștea din spațiul politico-mediatic, pare că totul este OK. Nu avem politicieni, jurnaliști, oameni de afaceri, profesori universitari, (foști) ofițeri etc. implicați în acțiuni de tip KGB de destructurare a instituțiilor fundamentale ale statului român și preluare, chiar și parțială, a puterii. Nu avem candidați la prezidențiale care cochetează cu Estul și nici politicieni finanțați «la sacoșă», prin intermediul unor oameni de afaceri dubioși. Totul este transparent și în binele cetățenilor români. În Parlamentul României și în Parlamentul European avem numai politicieni respectabili, care, din dragoste de țară, nu și-ar permite să acționeze ca «agenți de propagandă rusă». Prin urmare, recenta decizie definitivă a unei instanțe care vorbește despre faptul că un partid ar acționa împotriva intereselor României – motiv de declanșare a procedurilor de desființare a partidului respectiv, conform legislației în vigoare – cu siguranță este o eroare judiciară, care va fi corectată rapid, printr-o cale excepțională de atac. De asemenea, Republica Moldova și Ucraina au greșit când au îndrăznit să declare un politician român, mare patriot, persona non grata”, mai scrie Remus Pricopie, într-o analiză mai lungă pe pagina de Facebook.
Dacă în ceea ce privește „cochetarea” cu Estul, referința este mai ales la Diana Șoșoacă, acea care a frecventat și evenimente ale Ambasadei Rusiei, în ceea ce privește „persona non grata” din Ucraina și Republica Moldova, persoana în cauză e George Simion.
Război hibrid recunoscut de la vârful Guvernului
Și premierul Marcel Ciolacu a subliniat că e purtat un război hibrid din partea Rusiei, inclusiv în România, însă situația îngrijorătoare este mai ales în Republica Moldova, dată fiind istoria acesteia în ultimele opt decenii.
„Un război hibrid din partea Rusiei este. Dar este mai pregnant în Republica Moldova. Sunt mai interesaţi, în primul rând în Republica Moldova. Plus că în Republica Moldova, după atâţia zeci de ani de ocupaţie, se vorbeşte limba rusă, există mass-media în limba rusă”, a afirmat șeful Guvernului și candidatul PSD la președinție, într-un interviu la Antena 3, luni seară.
Mesaje-cheie ale propagandei ruse, din plenul Parlamentului European
De departe, persoana cu cea mai mare deschidere spre apărarea unor poziții ale Rusiei, ale sateliților acesteia sau chiar ale unui cal troian, cum e cazul Guvernului Orban din Ungaria, e Diana Șoșoacă, eurodeputată și șefă a S.O.S.
Inclusiv în Parlamentul European, Diana Șoșoacă s-a remarcat prin discursul anti-Ucraina și împotriva UE. „Doamnă președintă, în calitate de senator al României, funcție pe care am deținut-o din 2020 în Parlamentul României, în februarie 2022 am făcut primul memoriu internațional, «Neutralitate pentru România – Pacea de la București». L-am trimis tuturor ambasadelor implicate, inclusiv Parlamentului European, Comisiei Europene, aflate la București. Singura parte care a dorit să discute despre pace, uimitor, a fost Federația Rusă, moment în care, împreună cu alți parlamentari, am discutat cu aceștia: pacea nu se face trimițând arme. Ați distrus România. Toate drumurile sunt distruse, românii sunt sărăciți ajutând ucrainenii nonstop.
Nu știu dacă știți, dar în Ucraina, românii nu au dreptul să vorbească limba română. Avem peste un milion de români acolo. Au fost maltratați, din 220 de școli nu mai sunt decât opt în limba română, unde nu se vorbește limba română. Li se interzice să vorbească, să se roage. Așa că vă rog frumos, pentru pace, faceți negocieri de pace, nu trimiteți arme cu care omorâți oameni”, a fost poziția Dianei Șoșoacă pe tema Ucrainei, încă de la prima luare de cuvânt în plenul legislativului european.
Diana Șoșoacă s-a plasat de partea Rusiei și într-o dezbatere din Parlamentul European privind sistemul de „card național” pe care Ungaria vrea să-l aibă pentru cetățenii ruși și bieloruși, care vor să muncească în statul vecin.
„Vorbiți de acești cetățeni ai Belarusului și ai Rusiei de parcă ar fi fost declarați vreodată persona non grata în Europa sau cetățeni indezirabili. Până la acest moment văd că dumneavoastră confundați guvernul cu tot ceea ce înseamnă cetățenii acestor state. Vreau să vă întreb: nu vă interesează securitatea granițelor atunci când ucrainenii, care nu sunt opriți absolut deloc și pot să calce, să bea la volan – așa cum se întâmplă în România – și omoară oameni pe străzi, și nu li se controlează niciunul dintre transporturi, asta nu vă interesează când e vorba de securitatea Europei…”, a afirmat Șoșoacă în PE, înainte de a-i fi retras cuvântul.
Anterior, Șoșoacă a acuzat că UE „calcă în picioare”, prin dubla măsură, suveranitatea țărilor mici, fiind inacceptabil modul cum e tratat Viktor Orban. „Este inacceptabil cum vă comportați cu Orban! Este inacceptabil cum vă comportați cu cetățenii ruși, belaruși, și așa mai departe, care nu au nicio vină pentru că dumneavoastră vă certați cu guvernul lui Putin, după care, peste ani și ani, vă veți pupa și veți împărți din nou politica mondială! Este inacceptabil că vă duceți direct în dictatură!”, a conchis reprezentanta SOS în PE.
De altfel, atât Diana Șoșoacă, cât și celălalt europarlamentar SOS, Luis Lazarus, au votat împotriva continuării sprijinului dat de UE Ucrainei.
AUR, opoziție față de Ucraina, la București, dar și la Strasbourg
În mai puțin de o lună și jumătate, Alianța pentru Unirea Românilor s-a remarcat prin poziționarea anti-Ucraina și pentru promovarea „păcii”, în condițiile în care Rusia continua atacurile asupra civililor din țara vecină, de cel puțin două ori.
„Alianța AUR din Parlamentul European a votat împotriva unei noi rezoluții de acordare de sprijin financiar și militar Ucrainei”, era anunțul pe pagina de Facebook a AUR, după ce la jumătatea lui iulie, cei cinci eurodeputați ai Alianței luau poziție anti-Ucraina.
„Considerăm că eforturile UE și ale întregii comunități internaționale trebuie concentrate pe încetarea imediată a conflictului militar. Aprovizionarea permanentă cu armament a celor două tabere nu face decât să stimuleze continuarea luptelor și pierderile de vieți omenești, dar și posibilitatea de escaladare a conflictului, cu consecințe imprevizibile. Trebuie să ne preocupăm mai mult de stingerea ostilităților și de inițierea negocierilor pentru pace!”, arătau cei de la AUR într-un mesaj public.
Însă rezoluția PE, inițiată de reprezentanți din PPE, PES, Renew, de la Verzi și inclusiv din familia ECR (din care face parte și AUR), avea numeroase alte aspecte, printre care condamnarea războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, încălcarea politicii externe a UE de Viktor Orban, prin vizita sa în Rusia sau solicitarea extinderii sancțiunilor contra Rusiei și Belarusului.
Ca tacâmul să fie complet, pe 3 septembrie, în Camera Deputaților, 21 din cei 22 de deputați AUR prezenți au votat împotriva cedării unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, în condițiile în care era cerut acceptul și pentru inițializarea formală a demersurilor către SUA pentru un alt sistem de rachete sol-aer Patriot. Printre cei care au votat împotrivă a fost inclusiv George Simion, după cum o arată lista finală de vot. „Faptul că suntem singurul partid care se împotrivește donării sistemului Patriot către Ucraina nu arată decât un singur lucru – suntem singurul partid care este îngrijorat de securitatea românilor”, puncta George Simion, de la tribuna Parlamentului.