Relația specială dintre Horațiu Potra și Frank Timiș, patronul Roșia Montană Gold Corporation. Misiunile primite în Africa de la miliardarul româno-australian

Potra a fost reţinut, duminică seară, pentru infracţiuni privind nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi instigare publică, a doua infracţiune având legătură, conform avocaţilor săi, cu o postare de pe Facebook, de la începutul lunii decembrie. Apărătorii lui Potra spun că în dosar nu se fac referiri la legături ale acestuia cu Călin Georgescu.

Despre trecutul tumultuos al fostului legionar au apărut în aceste zile mai multe informații, însă există una despre care Libertatea a reușit să strângă mai multe date. Este vorba despre legătura dintre Horațiu Potra și Frank Timis, miliardarul care deține și Rosia Montană Gold Corporation, firma care a încercat, fără succes să exploateze aurului din Munții Apuseni.

Șef al securității minelor din Burkina Faso, Sierra Leone și Niger

Astfel, începând cu 2012, Horațiu Potra a început să lucreze pentru Frank Timiș la Londra. La început, Potra a fost șeful gărzilor de corp ale lui Timiș ca mai apoi să se ocupe de paza minelor pe care le deținea firma controlată de Frank Timiș, Pan-African Minerals, în Africa. 

Recomandări

Cătălin Coman, polițistul pensionar din sectorul 5 care și-a amenințat vecina cu moartea, rămâne fără armele de foc. „Am devenit o ţintă pentru clanurile mafiote”

Pan-African Minerals a concesionat mai multe zăcăminte exploatând mine în Sierra Leone, Burkina Faso, Senegal, Coasta de Fildeş și Niger, de unde extrage metale rare ca mangan, uraniu sau cobalt.

În 2013 Horațiu Potra fondează și la Londra o firmă cu activități de servicii de securitate, AO FUTURO LTD. În 2008, înființase și la Mediaș, împreună cu francezul Lionel Jannie Georges Truchi, firma AO Futuro SRL dar cu activități de cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.

A recrutat ca mercenari oameni cu probleme legale

Câștigând încrederea lui Timiș, Potra a fost însărcinat să aducă în Africa oameni instruiți care să păzească minele omului de afaceri. Ceea ce Potra a și făcut, dar a dus acolo mai mult persoane nepregătite și care aveau probleme cu legea în țările de origine.

De altfel, profesionalismul acestora s-a văzut de-a lungul timpului, pentru că mulți dintre ei au fost răpiți sau uciși.

Cel mai cunoscut caz este al lui Iulian Gherguț care, în 2015, în timp ce conducea securitatea la mina de mangan Tambao din nordul Burkina Faso fost răpit. Răpirea a fost revendicată de grupul Al-Mourabitoune al lui Mokhtar Belmokhtar. Iulian Gherguț a fost eliberat după opt ani și repatriat în România.

Recomandări

Floriana Cristiana Matei, expert în controlul serviciilor secrete: „După integrarea României în NATO și UE, controlul civil asupra SRI și SIE a intrat într-o perioadă de degradare”

Legături cu Gruparea Wagner

Ultimele fapte de arme cunoscute ale lui Potra au avut loc anul trecut, în Republica Democrată Congo (aflat acolo cu luptătorii săi din anul 2022) unde, împreună cu mercenarii săi, păzea aeroportul din Goma.

Într-o anchetă publicată la începutul anului trecut, jurnaliștii de la Deutsche Welle se întrebau dacă „Luptă mercenari albi în conflictul din Congo?”. Printre alți est-europeni, jurnaliștii germani l-au găsit acolo și pe Horațiu Potra bănuind că acesta ar avea legături cu Grupul Wagner, angajat, în aceeași perioadă, de guvernul congolez în lupta împotriva rebelilor.

În luna februarie a acestui an, doi români au murit şi alţi patru au fost răniţi în războaiele civile din Congo, potrivit ministerului de Externe de la Bucureşti. Victimele sunt mercenari plecaţi să antreneze armatele locale trimiși acolo de sibianul Horațiu Potra.

O carieră de mercenar de peste 20 de ani

Recomandări

România va vinde gaz Germaniei din exploatările Neptun Deep din Marea Neagră. Acord încheiat de OMV

Născut la Mediaș, Horaţiu Potra are 54 de ani și dublă cetățenie, româno-franceză. Potra a avut o viață aventuroasă încă din 1989, când a participat activ la revoluție. Apoi a plecat în Franța unde s-a înrolat în Legiunea Străină Franceză. Aici a servit timp de cinci ani, până în 1997, participând la mai multe conflicte armate fiind rănit de mai multe ori și căzând prizonier de două ori.

După ce a părăsit unitatea de elită a Armatei Franceze, Potra și-a oferit serviciile, în calitate de mercenar, intrând în garda personală a mai multor personalități printre care și emirul din Qatar, Hamad bin Khalifa Al-Thani (care a condus statul arab între 1995 și 2013) sau președintele Republicii Centrafricane Ange-Félix Patassé (președinte timp de zece ani).

În anul 2003, Patassé  a fost răsturnat în urma unei lovituri de stat, iar Potra a fost arestat, reușind să evadeze.

În perioada cât a stat prin Africa l-a cunoscut și pe colonelul Mahamat Abbo Sileck, liderul Alianţei Naţionale pentru Rezistenţă din Ciad (cea mai importantă organizație rebelă din țara africană). De altfel, Potra l-a invitat pe rebelul african în România în anul 2009 pentru a vizita o tabără de antrenament pentru mercenarii sibianului.

Acuzat de trafic cu canabis

În anul 2005, Horațiu Potra se întoarce în România și se lansează în afaceri. În total, Potra a fost implicat în 14 societăți comerciale (cinci fiind fondate doar anul trecut) reușind să acumuleze o avere fabuloasă formată din aproape o sută de terenuri și case, multe kilograme de aur și venituri de peste un milion de euro doar anul trecut.

În anul 2007, Horațiu Potra fondează Asociația Românii care au Activat în Legiunea Franceză în care i se alătură mai mulți foști luptători din unitatea de elită.

În 2010, Potra a fost acuzat de trafic de canabis și arme, dar a fost făcut scăpat de justiția română. Atunci, DIICOT a găsit la o fermă agricolă din comuna Zagar, județul Mureș, care aparținea unei firme de-a lui Potra, mai multe arme și un laborator clandestin de cultivare și preparare a canabisului. Gruparea condusă de fostul legionar se ocupa și cu traficul drogurilor pe raza județelor Sibiu și Mureș. Potra a fost condamnat la doi ani și 8 luni cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.