În afară de China, împotriva căreia este instituit un embargou internațional care se limitează doar la companiile care sprijină Rusia în războiul din Ucraina, toate celelalte țări se află sub multiple sancțiuni.

De exemplu, împotriva Coreei de Nord există 36 de sancțiuni impuse doar de UE, iar a Iranului, vreo 18. La acestea se adaugă alte restricții stabilite de Statele Unite, care sunt mult mai drastice.

Rusia suportă, începând cu anul 2014, când a anexat ilegal Crimeea, cele mai multe și diversificate sancțiuni. Aproape 50 sunt dictate doar de Uniunea Europeană. Limitările impuse Moscovei de la Bruxelles se înmulțesc pe măsură ce Rusia se încăpățânează să continue invazia din Ucraina.

Toți prietenii lui Putin

Sintagma de „Axă a răului” are rădăcini biblice. Dar a fost folosită și în cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a descrie alianța Berlin-Tokio-Roma.

Apoi, în 2002, în Discursul despre Starea Națiunii, președintele american George W. Bush a declarat guvernele Irakului, Iranului și Coreei de Nord drept „Axa răului”.

Noua „Axă a răului” a fost definită de liderul grupului republican din Senatul american, Mitch McConnell, după declanșarea conflictului armat dintre Israel și grupările militante palestiniene conduse de Hamas, din 7 octombrie 2023.

Relațiile între cele patru regimuri iliberale sunt, de multe ori, fățișe. Coaliția îşi furnizează reciproc armament şi petrol, ocolind sancţiunile occidentale.

China este principalul partener economic al Iranului, de la care cumpără petrol și cu care cooperează militar. Iranul a aderat la Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai, din care mai fac parte China şi Federaţia Rusă. 

La începutul anului 2023, Iran, China şi Federaţia Rusă au desfăşurat, în premieră, un exerciţiu militar comun. Coreea de Nord este copilul sărac din această alianță, fiind ajutată de „cei trei frați” mai mari în schimbul livrărilor de echipamente militare. 

Federaţia Rusă foloseşte în Ucraina armament fabricat în Coreea de Nord, dar și în Iran. Hamas foloseşte, de asemenea, arme din Coreea de Nord, livrate prin intermediul Iranului. Rușii au furnizat Iranului sisteme de apărare, iar Coreei de Nord tehnologie avansată, arată date culese în ultimii ani de serviciile de informații occidentale.

Și, foarte important, trei dintre aceste state dețin arme nucleare, iar Iranul face eforturi mari să le producă.

Războiul din Ucraina și cel din Israel arată, fundamental, interesele de expansiune ale alianței răului. Moscova visează să redevină o superputere prin expansiune teritorială înspre Vest, Iranul vrea să distrugă Israelul, iar China tânjește după Taiwan. Și toate la un loc își doresc diminuarea puterii SUA în lume.

Cu toate embargourile și sancțiunile impuse, există totuși relații economice și în afara „Axei răului”, iar România apare pe hărțile comerciale interzise de comunitatea internațională din care face parte.

Produse cosmetice și șuruburi nord-coreene

De exemplu, România are relații comerciale chiar și cu cea mai izolată țară din lume – Coreea de Nord.

Datele Institutului Național de Statistică din România arată că, în 2023, Bucureștiul a importat din țara condusă de Kim Jong-un unelte, scule manuale, lămpi de sudură, menghine, cleme de strângere, nicovale, forje portative, polizoare și „părți și accesorii de autovehicule”. 

Valoarea totală a acestor bunuri s-a ridicat la 2.600 de euro. Volumul comercial din anul precedent a fost de 280 de euro și a constat în produse de înfrumusețare/de machiaj și preparate pentru întreținerea/îngrijirea pielii (exclusiv medicamente), inclusiv preparate de protecție împotriva soarelui și preparate pentru bronzare, dar și preparate pentru manichiură și pedichiură. 

Tot în 2022, și în aceeași bani, am adus din Coreea de Nord părți și accesorii de autovehicule și instrumente muzicale al căror sunet este produs sau amplificat prin mijloace electrice (de exemplu, orgi, chitare, acordeoane).

Anul 2021 ne-a adus din Coreea de Nord „șuruburi, buloane, piulițe, tirfoane, cârlige filetate, nituri, știfturi, pene, șaibe (inclusiv șaibele elastice, de sigurantă) și articole similare, din fontă, din fier sau din oțel”, în valoare de 530 de euro.

Pe de altă parte, România n-a exportat nimic către regimul comunist de la Phenian.

Iranul ne vinde multe fructe

Relațiile comerciale dintre România și Iran au un volum mai ridicat, mai ales că țara noastră nu ține cont decât de sancțiunile impuse de Comisia Europeană, care sunt mai lejere comparativ cu cele americane.

De exemplu, dacă SUA interzic până și vapoarele comerciale iraniene în apele teritoriale ale aliaților, sub suspiciunea că transportă armament pentru Hezbollah, Europa are alt tip de limitări. 

Pe lista de interdicții ale UE se află 227 de persoane și 42 de entități sub sancțiuni, în mare parte legate de guvernul iranian.

România profită, având un comerț mai activ cu Iranul. În 2023, am important bunuri în valoare de aproape 60 de milioane de euro și am exportat de 185 de milioane către regimul de la Teheran. Cele mai mari contracte au fost pentru importul de struguri, proaspeți sau uscați (2,4 milioane de euro), pepeni și papaia (1,3 milioane), tomate preparate sau în conserve (4 milioane), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (1,16 milioane), vaselină și ceară (3,1 milioane), polimeri de stiren sub forme primare (28,5 milioane) și multe altele de la covoare, chimicale și instrumente muzicale până la piese, scule, electronice. Statistica indică în jur de 100 de categorii de bunuri.

De exportat, românii s-au axat în special pe carne de ovine și caprine (în valoare de peste 5 milioane de euro), porumb (175 de milioane), lemn, turbine etc. 

În anul 2022, schimburile comerciale între Iran și România au fost ceva mai bune: importuri de aproape 87 de milioane și exporturi de 230 de milioane. Iar în 2021 s-au făcut importuri de 68 de milioane și exporturi de aproape 344 de milioane de euro. Produsele fiind cam aceleași în fiecare an. Oricum, balanța comercială este în favoarea noastră.

Schimburile cu Moscova se prăbușesc

Cu Federația Rusă, lucrurile sunt deja mai complicate, relațiile comerciale scăzând de la an la an, odată cu impunerea de sancțiuni.

Dacă la nivelul anului 2021, totalul importurilor valora peste 3,16 miliarde de euro, iar exporturile – un miliard, în 2022, importurile se situau la 3,85 de miliarde, iar exporturile – la 400 de milioane. În 2023, nivelul bunurilor importate a ajuns la sub 325 de milioane de euro, iar exporturile – la puțin peste 236 de milioane.

În anul 2023, cele mai importante importuri dinspre Federația Rusă au reprezentat produsele petroliere care nu fuseseră încă interzise la comercializarea în spațiul european, cum sunt „uleiurile din petrol/minerale bituminoase” sau „deșeuri de uleiuri de petrol/minerale” (152 de milioane de euro), îngrășăminte minerale sau chimice (peste 80 de milioane de euro), cauciuc sintetic (44 de milioane) și multe altele. 

Companiile românești au exportat spre Federația Rusă semințe de floarea-soarelui în valoare de 15 milioane de euro, medicamente (28 de milioane), multă îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și electrocasnice, cosmetice și accesorii pentru autovehicule.

Tendința relațiilor economice dintre România și Federația Rusă este și pentru acest an de scădere drastică și de dispariție a unora dintre produsele importate care, între timp, au intrat pe noi liste de sancțiuni. Așa s-a întâmplat cu gazul de sondă. Importat masiv în 2021, până la valoarea de 437 de milioane de euro, un an mai târziu s-a redus la 121 de milioane de euro, pentru ca în 2023 să dispară de pe lista produselor importate.

Relații înfloritoare cu China

Pe de altă parte, China, care nu suferă de pe urma sancțiunilor, este al doilea partener comercial al României din afara UE. În 2022, volumul total al schimburilor comercial au fost de aproape 10 miliarde de euro. Anul trecut, România a exportat în China mărfuri de aproape un miliard de euro și a importat în valoare de peste 7 miliarde.

 
 

Urmărește-ne pe Google News