Cum am ajuns să cumpărăm, peste tot în lume, la prețuri astronomice, un medicament împotriva COVID-19 a cărui eficiență nu a fost dovedită?
Aceasta este istoria remdesivir, prezentat mai întâi ca un tratament miraculos capabil să împiedice multiplicarea virusului și care, în cele din urmă a fost discreditat de un vast studiu clinic condus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 30 de țări, scrie Le Monde.
- Intitulat „Solidarity”, studiul OMS, lansat în februarie 2020, trebuia să evalueze eficacitatea remdesivir împotriva SARS-CoV-2 și să-l compare cu alte trei molecule, între care și hidroxiclorochina. Rezultatele publicate pe 15 octombrie arată că antiviralul nu are niciun efect asupra bolnavilor de COVID.
- Pe 20 noiembrie, OMS sfârșește prin a deconsilia utilizarea medicamentului, subliniind „posibilitatea unor importante efecte secundare”, în special la rinichi, prețul ridicat și implicațiile logistice – el trebuie să fie administrat intravenos.
- Avertismentul ajunge prea târziu: zeci de țări – în special europene – comandaseră deja.
Un tun de 900 de milioane de dolari
Cum a reușit Gilead, care a câștigat peste 22 de miliarde de dolari (18,5 miliarde de euro) în 2019, de pe urma medicamentelor pentru HIV și hepatita C, să dea această lovitură?
Este vorba despre o strategie științifică și comercială perfect orchestrată, care a permis deja laboratorului american să încaseze aproape 900 de milioane de dolari, scriu jurnaliștii din mai multe țări europene care au participat la realizarea anchetei publicate de ziarul francez.
N-a mers împotriva Ebola, poate merge cu COVID-19
Testat fără mare succes împotriva Ebola, remdesivir a fost repoziționat la începutul epidemiei de COVID-19, pe baza studiilor realizate anterior împotriva altor coronavirusuri – SARS și MERS.
Gilead nu are mare nimic de pierdut. Nu știe ce să facă cu dozele pe care nu le-a utilizat în timpul testului clinic derulat în Africa.
Prin urmare, pe 6 februarie, e lansat un studiu la scară mică, cu 237 de pacienți recrutați din spitalele din Wuhan, orașul chinezesc de unde a plecat epidemia.
Speranțele sunt uriașe, pentru că orașul era deja carantinat de două săptămâni, dar rezultate sunt departe de așteptări. Publicate în aprilie în prestigioasa revistă The Lancet, ele nu arată niciun fel de eficacitate asupra mortalității.
Gilead pierde câteva puncte pe indicii bursieri, dar laboratorul american nu se descurajează. Un studiu mai important a fost lansat în februarie și în Statele Unite – 1.000 de pacienți. Gilead încerca astfel să convingă FDA, agenția americană pentru medicamente, că remdesivirul e bun contra COVID.
Zdruncinat puțin de rezultatele din China, laboratorul modifică între timp principalul criteriu de eficacitate: schimbă mortalitatea cu „durata de recuperare”.
390 de dolari doza produsă cu 0,93 de cenți
Rezultate intermediare sunt făcute publice la sfârșitul lui aprilie: studiul nu arată nicio diferență asupra mortalității, dar pacienții cu o formă severă se recuperează, în medie, în 10 zile dacă primesc remdesivir, față de 15 zile în grupul placebo.
Acesta este rezultatul care împinge FDA să acorde, pe 1 mai, o autorizație de urgență pentru punerea în vânzare a remdesivir, comercializat sub marca Veklury.
Două zile mai târziu, Daniel ODay, CEO Gilead, anunță că va „dona” totalitatea stocului deținut pacienților americani – aproximativ 1,5 milioane de doze la acel moment.
Agenția europeană pentru medicamente (EMA) urmează exemplul celei americane, iar pe 25 iunie autorizează introducerea medicamentului pe piață, cu indicația de a fi utilizat pe pacienții cu pneumonie care necesită terapie cu oxigen.
După ce a avut cele două certificate în buzunar, Gilead a anunțat, la sfârșitul lunii iunie, și prețul: 390 de dolari o doză, adică 2.340 de dolari pentru un tratament, fiind sunt recomandate 6 doze.
Potrivit calculelor făcute de o echipă de cercetători englezi, costul total pentru fabricare remdesivir se situază în jurul a 0,93 de dolari pe doză, adică 5,58 de dolari pentru un tratament în 6 doze.
Altfel spus, de 420 de ori mai ieftin față de prețul fixat de Gilead. În plus, dezvoltarea remdesivir a beneficiat deja de investiții publice de aproximativ 70 de milioane de dolari, notează jurnaliștii de la Le Monde.
Potrivit Institute for Clinical and Economic Review, o organizație americană care evaluează valoare medicamentelor, prețul Gilead nu poate fi considerat rentabil decât dacă există un beneficiu asupra mortalității pacienților. Ceea ce niciun studiu clinic nu a reușit să dovedească.
Remdesivir ajunge în Europa
Gilead negociază direct cu Comisia Europeană, iar la sfârșitul lunii iulie e semnat un premier acord pentru 30.000 de tratamente, aproximativ 180.000 de doze.
Costul operațiunii: 63 de milioane de euro, adică 2.100 de euro pe tratament. Această sumă este asigurată din instrumentul de ajutor de urgență (ESI) al Comisiei Europene.
Nu este suficient. Alerte de penurie vin din diferite țări: Olanda, Anglia, Polonia, Italia și Spania.
„Gilead avea enorm de multe cereri și nu voia să semneze 27 de contracte diferite în Europa, povestește, sub acoperirea anonimatului, unul dintre responsabilii negocierilor purtate de Comisia Europeană. Dacă lăsam lucrurile din mână, doar marile state ar fi obținut contracte, ceilalți nu ar fi avut nimic”.
Comisia Europeană pregătește un contract-cadru, care dă acces la un volum de doze, dar și un preț fix. Însă de această dată banii nu mai vin de la comisie, ci direct de la statele care cumpără sau nu cantitatea dorită, în limita a ce le-a fost atribuit. Acest contract depășește cele 27 de state membre, pentru că include 37 de țări, între care Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Serbia.
Veștile proaste de la OMS, ținute în sertar
În a doua parte a lunii septembrie, în timp ce negocia acest contract, Gilead primește manuscrisul studiului clinic „Solidarity” realizat de OMS și care avea obligația să le trimită manuscrisul înaintea publicării.
Problema: acest studiu, în timpul căruia 2.750 de persoane au luat remdesivir, nu găsește niciun efect al moleculei nici asupra mortalității bolnavilor, nici asupra duratei de spitalizare.
Fără să fie informată de rezultatele studiului OMS, Comisia Europeană semnează, pe 7 octombrie, un contract cu Gilead pentru 3 milioane de doze.
Executivul european recunoaște că nu a discutat despre aceste rezultate cu compania americană înaintea publicării rezultatelor studiului OMS, pe 15 octombrie, în revista online MedRxiv.
De cealaltă parte, Gilead se apără spunând că studiul clinic realizat în Statele Unite ar fi „mai bine adaptat pentru evaluarea riguroasă a timpului de recuperare” în comparație cu cel realizat de OMS.
În plus, acordul permite cumpărarea până la 500.000 de tratamente, dar țările decid cantitățile pe care vor să le cumpere. Contractul european nu conține nicio obligație de cumpărare.
Dar teama de o penurie a funcționat perfect. Astfel, imediat după semnarea contractului cu Comisia, numeroase țări s-au grăbit să plaseze comenzi.
35 de state europene au semnat deja un acord cu Gilead și nu pot nici să renunțe la comandă și nici să renegocieze prețul timp de șase luni.
Potrivit anchetei Le Monde, cel puțin 640.000 de doze au fost deja cumpărate, ceea ce le-a adus deja peste 220 de milioane de euro celor de la Gilead.
Cine a comandat cele mai multe doze în baza acordului Comisiei Europene și cine nu a comandat deloc:
- Germania – 155.000 de doze
- Portugalia – 100.000 de doze
- Italia – 147.500 de doze
- Polonia – 80.000 de doze
- Bulgaria 32.593 de doze
- Franța – 0 doze
România își face stoc de remdesivir
România a comandat 8.400 de doze de Veklury, scrie Le Monde, care menționează că sursa informației nu este oficială.
Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, anunța la finalul lunii octombrie că România își va constitui un stoc de remdesivir pentru șase luni, după rectificarea bugetară.
El vorbește despre o cantitate mai mare, între 14.000 și 18.000 de doze, în valoare de 5-6 milioane de euro.
„În perioada iulie-octombrie, noi am avut gratuit de la Uniunea Europeană 12.000 de doze. (…) Urmând ca în noiembrie să avem între 14.000 şi 18.000 de doze achiziţionate, urmând, odată cu rectificarea bugetară, să putem merge pe o rezervă de şase luni”, a declarat Nelu Tătaru pe 30 octombrie, citat de Agerpres.