Renumit profesor de economie, despre taxa pe stâlp: „Este mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA”

Critică a „taxei pe stâlp”

Într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, profesorul universitar de economie a explicat de ce noile politici fiscale adoptate de Guvern prin Ordonanța trenuleț nu vor avea efectul dorit.

Concret, prin OUG adoptată la sfârșitul anului 2024, Guvernul a stabilit ca taxa pentru construcţii speciale, care va fi reintrodusă din 2025, numită „taxa pe stâlp”, să fie de 1%.

„Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare, ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult.

Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă.”, scrie Cristian Păun.

Profesorul de economie susține că „taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe, (..) mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA”.

Asta pentru că „nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA”, explică expertul.

„Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată, dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari.

Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale.”, adaugă profesorul Cristian Păun.

Încetinește investițiile

Potrivit profesorului de la ASE, o astfel de taxă „va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa”.

„Va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă).

Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții.

Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele, ci le va agrava și mai tare.”, continuă profesorul.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

O „măsură antinațională”

Cristian Păun critică vehement reintroducerea unei taxe considerate dăunătoare, pe care o vede ca o măsură antinațională ce subminează dezvoltarea României.

„Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite).

Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă.

Taxa aceasta este una din cele mai antinaționale măsuri pe care le-am văzut vreodată… Este expresia neputințeni, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară.”, a mai scris expertul.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Păun acuză guvernul de lipsă de viziune, educație economică și dorință reală de a rezolva problemele economice majore, precum deficitul, inflația și emigrarea forței de muncă.

„Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari.

Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite.

Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, concluzionează Cristian Păun.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro