ComenteazăCuprins:
„Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” – la această întrebare sunt invitaţi să răspundă cetăţenii moldoveni duminică, 20 octombrie. Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei.
Dacă plebiscitul va fi validat, în preambulul Constituţiei ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Totodată, în Legea supremă va fi introdus şi un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE şi supremaţia normelor europene asupra legislaţiei moldovene, așa cum este cazul pentru toate statele membre ale blocului comunitar.
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a înregistrat partidele care vor participa la campania pentru referendum. Din cele 15 partide înregistrate oficial la 20 septembrie, 13 sunt în favoarea opţiunii DA şi două sunt în favoarea opţiunii NU. Cu toate acestea, unele partide, între care socialiştii din PSRM, au decis să boicoteze referendumul.
Prezenţa la vot trebuie să fie de peste 33% pentru ca referendumul să fie considerat valabil. Republica Moldova şi-a stabilit anul 2030 ca dată ţintă pentru aderarea la UE.
Foto: Profimedia
Cum s-a ajuns la referendum?
Preşedinta Maia Sandu şi-a anunţat în 2023 intenţia de a candida la realegere. În plus, Sandu a anunţat lansarea unei platforme online menită să promoveze referendumul şi să pledeze pentru beneficiile aderării la UE.
Sandu a propus ca data referendumului să coincidă cu alegerile prezidenţiale, ceea ce a dat naştere la controverse, unii reproşându-i că vrea să-şi îmbunătăţească şansele de realegere, alţii contestând legalitatea unui dublu scrutin la aceeaşi dată. În cele din urmă, Parlamentul, dominat de Partidul Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu, a decis ca referendumul să aibă loc concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
„Este important să organizăm un referendum acum, deoarece este o ocazie istorică, aşteptată timp de trei decenii. Statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca niciodată, avem voinţa politică necesară pentru acest pas, iar cetăţenii noştri doresc să facă parte din UE”, a explicat Maia Sandu.
La 21 martie 2024, Parlamentul de la Chișinău a aprobat o rezoluţie de 54 la 0 pentru a continua eforturile de aderare la UE. În timpul votului, toate partidele de opoziţie din Parlament au părăsit sala.
Sursa: Profimedia
Relațiile dintre Rep. Moldova și UE
Timp de decenii, Rep. Moldova a oscilat între influenţe proeuropene şi proruse. Cu toate acestea, în ultimii ani, UE şi Chişinăul şi-au aprofundat relaţiile.
Acordul de parteneriat şi cooperare (APC) reprezintă primul cadru juridic al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru următorii 10 ani. Acest acord prevedea o bază de cooperare cu UE în domeniile politic, comercial, economic, juridic, cultural şi ştiinţific.
În 2005, Moldova a început punerea în aplicare a primului său plan de acţiune pe trei ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate a UE. Acesta a fost Planul de acţiune UE-Moldova, un document politic care a stabilit obiectivele strategice ale cooperării dintre Moldova şi UE.
În ianuarie 2010, Moldova şi UE au început să negocieze un Acord de Asociere (AA), inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, pentru a înlocui APC. AA a fost parafat în noiembrie 2013, la summitul Parteneriatului estic, şi semnat la 27 iunie 2014.
Acordul de Asociere (AA) din 2014 şi Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) dintre Moldova şi UE au consolidat semnificativ relaţiile, stimulând în acelaşi timp reforme esenţiale în ţară. În acelaşi an, Moldova a obţinut şi liberalizarea regimului de vize cu UE. Deşi mulţi moldoveni aveau deja paşapoarte româneşti (sau bulgare), acest pas a consolidat şi mai mult legăturile cu UE la nivel societal.
Foto: Hepta
De la stat candidat la negocieri, în mai puțin de doi ani
După declanşarea invaziei ruse din Ucraina, preşedinta Maia Sandu a semnat pe 3 martie 2022 cererea de aderare la UE, împreună cu Igor Grosu, preşedintele Parlamentului, şi Natalia Gavriliţa, prim-ministra de atunci.
La 21 mai 2023, la Chişinău a avut loc mitingul Adunarea Naţională a Moldovei Europene, cu zeci de mii de participanţi. A fost un semnal dat înainte ca Moldova să găzduiască cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care a avut loc la 1 iunie, la Castelul Mimi din Bulboaca, fiind un eveniment fără precedent pentru Republica Moldova, care a găzduit lideri din 45 de ţări.
La 23 iunie, Moldova a primit statutul de stat candidat la UE, alături de Ucraina, în baza angajamentului de a efectua reforme structurale.
La 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu Moldova, iar la 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, precum şi cu Moldova. La 25 iunie 2024, au început propriu-zis negocierile de aderare cu Moldova.
În tot acest timp, Rusia s-a folosit de vasta sa panoplie de instrumente de război hibrid pentru a respinge aprofundarea legăturilor cu UE, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice şi finanţare politică ilegală.
Sursa: Profimedia
Sprijin de la Bruxelles
Fapt semnificativ, dinspre Bruxelles au venit semnale de încurajare chiar înainte de referendum. Parlamentul European a votat la 9 octombrie o rezoluţie în favoarea Moldovei, care subliniază angajamentul ferm al Uniunii Europene de a sprijini Chişinăul pe calea sa europeană. Totodată documentul condamnă încercările Rusiei de a destabiliza Rep. Moldova prin propagandă şi tactici hibride.
A doua zi, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit la Chişinău, s-a întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi a anunţat cu această ocazie cel mai mare parchet de ajutor financiar pe care Bruxellesul l-a acordat până acum Republicii Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro.
Joi, cu trei zile înainte de referendum, Maia Sandu i-a îndemnat în special pe locuitorii Chișinăului să fie un exemplu, să participe la scrutin şi să voteze proeuropean, subliniind că este o ocazie unică şi că „turul doi la referendum nu va fi”.
Plan foarte ambițios în privința aderării
Republica Moldova îşi propune să fie gata pentru a deveni membră a Uniunii Europene în 2030, ceea ce înseamnă că i-au rămas şase ani. Este un obiectiv foarte ambiţios, dar Chişinăul poate beneficia de sfaturile şi experienţa României, notează news.ro.
Anul acesta, la 1 ianuarie, s-au împlinit 17 ani de când România a devenit oficial membră a Uniunii Europene. România nu a organizat un referendum pentru aderarea la UE, dar şi-a pus la dispoziţia Chişinăului toata experienţa de care dispune, astfel că o serie de experţi, inclusiv miniştri, lucrează deja cu sau în Republica Moldova, potrivit Europa Liberă.
Din 2021, guvernul român a înfiinţat un Departament pentru Relaţia cu Republica Moldova, iar integrarea Chişinăului în UE este obiectiv al politicii externe a Bucureştiului.
Opinia publică din România era, de asemenea, extrem de favorabilă acestui demers şi ani de zile România s-a menţinut ca una dintre cele mai proeuropene ţări, o situaţie legată în bună măsură de speranţa că integrarea europeană va aduce bunăstarea mult dorită. Aşteptarea a fost lungă și drumul nu a fost uşor.
În cazul Republicii Moldova, procesul a fost mult mai accelerat, dat fiind şi contextul războiului din Ucraina. De la depunerea cererii de aderare, în martie 2022, până la luarea deciziei de deschidere a negocierilor, în decembrie 2023, şi începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, în iunie 2024, au trecut puţin peste doi ani, aproape jumătate din cât i-a trebuit României.
Beneficiile UE: cazul românesc
Investiţiile de care România a beneficiat în ultimii 17 ani au dus la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, au stimulat competitivitatea, au promovat inovarea şi cercetarea. S-au construit şi modernizat autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, şcoli şi grădiniţe, datorită fondurilor europene. Societatea românească a beneficiat de investiţii publice şi private, de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor.
Potrivit datelor de la sfârşitul anului trecut, România, ca stat beneficiar net, a primit peste 92 de miliarde de euro de la bugetul UE. Concret, pentru fiecare euro pe care l-a trimis către bugetul Uniunii, a primit înapoi trei.
Alinierea la standardele UE în ceea ce priveşte sănătatea, drepturile sociale, drepturile consumatorilor, protecţia mediului şi siguranţa produselor – toate acestea au contribuit la îmbunătăţirea calităţii generale a vieţii.
Nu în ultimul rând, în perioada pandemiei de COVID-19, România a avut acces prioritar la vaccinuri datorită apartenenţei la UE, iar ulterior a putut beneficia de fonduri suplimentare prin Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare al UE (PNRR).
Libera circulaţie este unul dintre cele mai palpabile beneficii ale aderării la UE. Practic, românii pot călători doar cu buletinul atât în cele 27 de state membre, cât şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Iar odată cu intrarea deplină în Schengen (şi cu graniţele terestre), nu va mai exista control vamal.