Rep. Moldova privește spre Vest: câți cetățeni ar vota pentru unirea cu România și câți ar alege UE. Maia Sandu, favorită în alegerile prezidențiale

Întrebați dacă sunt pro sau contra unirii Republicii Moldova cu România, 35,7% dintre respondenți au declarat că sunt pro, 54,8% au spus că sunt contra, iar 9,5% nu au o opțiune sau nu au răspuns, notează IPN.

„Unioniștii sunt, în general, mai aproape de centru, în regiunile unde ponderea cetățenilor români este un pic mai înaltă. Și sunt regiuni unde unioniștii sunt sub 10%. De exemplu, cei mai mulți contra unirii sunt la Cahul, Taraclia și Comrat, în sudul Republicii Moldova”, a precizat directorul general al iData, Mihai Bologan.

Un sondaj efectuat de Centrul Social-Politic European în perioada 1-19 aprilie 2018 doar în Chișinău arată că 55 la sută din populație pledează pentru unirea cu România.

Cifrele pentru unire au crescut treptat de la pierderea puterii de către comuniști, în 2009, menținându-se peste 30 la sută, cu fluctuații de peste 40 la sută și chiar până la 50 la sută într-un sondaj efectuat de IMAS în perioada 12-27 aprilie 2021.

Sondajele iau în calcul doar date de pe teritoriul Republicii Moldova, nu și din diaspora, plecată în mare parte în UE, în principal în Italia și Germania. De regulă, diaspora înclină decisiv balanța spre Vest.

Un lucru demn de remarcat este că sentimentul național nu a dispărut în Republica Moldova, după 154 de ani de ocupație rusească și alți 23 de ani de propagandă antiromânească livrată intensiv dinspre Kremlin. Anexat de Rusia Țaristă în 1812 în urma unei înțelegeri cu Imperiul Otoman care a fărâmițat Principatul Moldovei, actualul teritoriu al Republicii Moldova, cu excepția regiunii separatiste proruse Transnistria, a făcut parte din România modernă doar 25 de ani, și anume între 1918 și 1940 și 1941-1944. Perioada de independență a început odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991.

Recomandări

Imaginea Andreei Esca, a medicului Leon Dănăilă și sigla Guvernului, folosite într-o știre „scrisă” de inteligența artificială. Scopul: vânzarea unei creme

Vot pro-UE

În ceea ce privește înscrierea aderării la UE în Constituție, propusă de Maia Sandu într-un referendum programat pe 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, aproape 67 la sută dintre respondenții contactați de iData au declarat că vor participa la vot, 26 la sută s-au împotrivit, iar peste 7% fie nu s-au hotărât, fie nu au răspuns la această întrebare.

Dacă referendumul s-ar desfășura duminica viitoare, 46 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține modificarea Constituției în vederea aderării la UE, 39 la sută ar vota împotrivă, iar 12,7 la sută nu s-au hotărât sau au refuzat să ofere un răspuns.

Sondajul arată totodată că majoritatea – 56,1 la sută – cetățenilor Republicii Moldova susțin vectorul aderării la UE. „În special, pentru integrarea în Uniunea Europeană sunt chișinăuienii și locuitorii din centrul țării. Împotrivă, putem menționa sudul și nord-estul. Dar, în general, sunt doar câteva regiuni unde ponderea celor care sunt împotrivă este semnificativ mare. Sunt regiuni unde, de exemplu, doar 10% sunt împotrivă. Este vorba despre centru, Chișinău”, a explicat directorul general al iData.

Maia Sandu, spre un nou mandat

Recomandări

Cel mai spectaculos traseu cu trenul din România: Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei

Participanții la sondaj au fost întrebați și dacă s-au decis cu cine vor vota în alegerile prezidențiale. Conform răspunsurilor, 58,7 la sută au spus „da”, 34,6% nu s-au hotărât, iar 7 la sută au evitat să comenteze. Întrebați pe cine ar vota președinte dintr-o listă de politicieni care le-a fost prezentată, cei mai mulți, și anume 26,8 la sută, au ales-o pe Maia Sandu. Președinta prooccidentală a Republicii Moldova este urmată de Renato Usatîi (locul trei în scrutinul prezidențial de acum patru ani), cu 12,7 la sută, Alexandr Stoianoglo – 11,2 la sută, Vasile Tarlev – 6,3 la sută, Irina Vlah – 6,1 la sută, Ion Chicu – 4,1 la sută, Tudor Ulianovschi – 3,5 la sută, Igor Munteanu – 2,1 la sută (nu este înscris în cursă) și Natalia Morari – 1,8 la sută.

„Există cumva un spațiu de circa 15% din populație care încă se gândește și aici politicienii mai au de lucru”, a menționat vicedirectoarea iData, Veronica Ateș, citată de IPN.

Respondenților le-au fost propuse diferite combinații de vot în eventualitatea unui tur doi între Maia Sandu și, pe rând, orice alt potențial candidat, iar rezultatele arată că actuala șefă a statului vecin ar învinge în toate cazurile, remarcă jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-un articol publicat în Deutsche Welle.

Recomandări

România îndatorată. Populația, statul și companiile au de rambursat credite în valoare de 147 de miliarde de euro la bănci

Unsprezece candidați la președinție

Republica Moldova se află de vinerea trecută în plină campanie prezidențială și pentru referendum. Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați: fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), politicianul și omul de afaceri Renato Usatîi (Partidul Nostru), fostul premier comunist Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah (independentă), fostul premier socialist Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), fostul ministru de interne Andrei Năstase (independent), istoricul, politicianul și fostul boxer Octavian Țîcu (Blocul Electoral „Împreună”), fosta procuroare Victoria Furtună (independentă), fosta jurnalistă controversată Natalia Morari (independentă) și fostul ministru de externe Tudor Ulianovshi (independent).

Maia Sandu a adunat 3.000 de simpatizanți la mitingul ținut pentru lansarea campaniei, vinerea trecută, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău, în timp ce unul dintre principalii ei contracandidați, procurorul general demis din cauza obstrucționării eforturilor anticorupție, Alexandr Stoianoglo, a fost susținut de numai 100 de oameni în fața Arcului de Triumf, constată Reuters.

Sandu a denunțat corupția și invazia rusă la scară largă din Ucraina, precizând că acestea sunt principalele amenințări, și s-a angajat din plin ca Republica Moldova, unul dintre cele mai sărace state din Europa, să adere la UE. Negocierile de aderare sunt în toi, după ce Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat sub actuala președinție de la Chișinău.

Kremlinul și oligarhii fugari caută să saboteze parcursul european

Campania antireferendum și anti-UE este dusă pe față de o puzderie de actori politici proruși și este manevrată din umbră de oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, care caută modalități, inclusiv ilegale, de a căpăta puterea la Chișinău și de a scăpa astfel de o condamnare la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „Furtul miliardului” – devalizarea a trei bănci moldovenești.

Sondajul iData mai arată, în premieră, că numărul cetățenilor care simt că Republica Moldova merge într-o direcție corectă (41,8%) îl depășește pe cel al cetățenilor care simt contrariul (41,3%). Pentru comparație, notează jurnalistul Vitalie Călugăreanu, sondajele efectuate în perioada guvernării oligarhice (2016-2019) notau că peste 78% dintre cetățenii moldoveni considerau că direcția în care se mișca statul era una greșită.

Făcut public luni, sondajul iData a fost realizat în perioada 13-18 septembrie pe un eșantion de 1.021 de persoane din 293 de localități și are o marjă maximă de eroare de 3 la sută.

Urmărește-ne pe Google News