ComenteazăCuprins:
De ani de zile, UE este încrezătoare că agenda sa liberală şi democratică va îndepărta în cele din urmă de tot Georgia şi Rep. Moldova de orbita Kremlinului şi le va apropia în aceeași măsură de Occident – o încredere consolidată de sondajele care sugerează că ambele state au mari majorităţi populare în favoarea integrării în blocul comunitar.
Alegerile din această săptămână sugerează însă că viziunea optimistă asupra UE este din ce în ce mai incertă. Cetățenii Rep. Moldova au ales în cele din urmă să modifice Constituția pentru aderarea la UE, dar cu o marjă foarte mică, de 50,38% DA, față de 49,62% NU, în timp ce partidul populist Visul Georgian, care se aşteaptă să câştige în alegerile parlamentare de sâmbătă, pe 26 octombrie, este pregătit să urmeze un program iliberal care va face imposibilă aderarea la UE.
Este evident că regimul de la Kremlin – în pofida războiului său împotriva Ucrainei – este încă dispus să investească bani grei în cumpărarea de voturi şi în campanii de dezinformare pentru a-şi reafirma amprenta asupra fostelor teritorii aflate sub ocupația Uniunii Sovietice. Atât în Rep. Moldova, cât şi în Georgia, Moscova avansează cu o propagandă intimidantă, potrivit căreia ţările care urmăresc un program pro-UE sau pro-NATO se joacă cu focul, recomandând neutralitatea ca antidot pentru conflicte.
UE, o viziune prea optimistă în fața atacurilor lui Putin
La câteva ore de la închiderea urnelor, preşedinta prooccidentală a Rep. Moldova, Maia Sandu, a denunțat „atacul fără precedent al Rusiei asupra libertăţii şi democraţiei ţării” sale. Cu toate că sondajele efectuate recent sugerau o majoritate de aproximativ 60% pentru aderarea la UE, în mare parte a nopţii părea că tabăra anti-UE va câştiga, notează Politico.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că rezultatul strâns a fost cauzat de trucurile murdare ale Rusiei şi a dat asigurări că Bruxellesul va continua demersurile pentru aderarea Rep, Moldova la blocul comunitar. „În faţa tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, puternică şi că doreşte un viitor european”, a declarat ea.
Și totuși, rezultatul din Rep. Moldova trebuie să dea de gândit UE asupra influenței sale exact în momentul în care liderul rus Vladimir Putin se prezintă ca parte a unei alianţe antioccidentale mai largi, semnalează POLITICO.
Marţi, Putin îi va găzdui pe liderul chinez Xi Jinping, prim-ministrul indian Narendra Modi, președintele iranian Masoud Pezeshkian și liderul turc Recep Tayyip Erdoğan, precum şi pe alţi peste 15 lideri de stat în cadrul unui summit BRICS organizat la Kazan. Kremlinul a făcut presiuni pentru admiterea unui mic număr de noi ţări în formatul BRICS, conceput pentru a uni economiile în curs de dezvoltare în vederea contestării Occidentului.
Amploarea amestecului Kremlinului în Rep. Moldova, o certitudine
Există puţine îndoieli cu privire la amploarea amestecului Rusiei în Rep. Moldova. Într-o declaraţie făcută după numărarea voturilor, liderul misiunii de observare a Institutului Naţional Democrat, fostul ministru finlandez de externe Pekka Haavisto, a raportat eforturi ample de subminare a procesului.
„Cea mai mare ameninţare la adresa integrităţii acestor alegeri a fost o campanie amplă şi concertată de influenţă străină malignă din partea Rusiei, care colaborează cu actori moldoveni (proruși – n.r.) prin manipularea informaţiilor, cumpărarea de voturi şi alte tipuri de finanţare ilicită a activităţii politice”, a precizat el.
În acest context, alţi observatori au afirmat că obţinerea unei majorităţi, chiar şi minime, a reprezentat o realizare semnificativă. Cetățenii „moldoveni au dat dovadă de rezilienţă în faţa unei interferenţe străine fără precedent”, a declarat congresmanul american Peter Roskam, care a condus o misiune de observare sub egida Institutului Republican Internaţional.
Oficialii moldoveni au tras în mod repetat un semnal de alarmă cu privire la sumele uriaşe de bani care au fost direcţionate din Rusia în conturile alegătorilor obişnuiţi în săptămânile premergătoare votului. Autorităţile de la Chișinău acuză Moscova şi împuterniciţii săi locali că încearcă să folosească banii pentru a împinge oamenii să se opună aderării la UE şi să se unească în spatele unui candidat prorus.
„Vorbim despre până la 20 la sută din voturi corupte şi despre o operaţiune de interferenţă a Rusiei estimată la 150 de milioane de euro”, a subliniat Valeriu Paşa, manager de program la centrul de reflecție WatchDog.MD. „Fără această corupere masivă a voturilor, rezultatul ar arăta total diferit. Deci, în aceste condiţii foarte dure, faptul că avem încă un vot majoritar pozitiv, este deja un rezultat foarte bun”, a comentat el.
Convocarea referendumului, o greșeală?
Într-un interviu acordat pentru POLITICO înaintea votului de duminică, fostul ministru moldovean de externe Nicu Popescu a spus că referendumul a fost convocat pentru a „rezolva discuţia internă din ţară” înainte ca alegătorii să meargă la urne în alegerile parlamentare din vara anul viitor, unde Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), al Maiei Sandu, se confruntă cu o serie de partide de opoziţie proruse.
Această manevră pare să fi eşuat. În loc să demonstreze unitate, a creat o nouă linie de demarcaţie periculoasă şi a convins Kremlinul că merită să încerce să schimbe rezultatul, susține Politico.
„Rezultatele preliminare ale alegerilor evidenţiază provocările cu care se confruntă Bruxellesul în extinderea aderării la UE către ţările post-sovietice”, a declarat Marta Mucznik, expertă în politici publice la Crisis Group. „Având în vedere că Moldova se pregăteşte pentru alegeri parlamentare în 2025, este probabil ca aceste diviziuni să influenţeze discursul politic în lunile următoare”, a adăugat ea.
Perspective sumbre pentru Georgia
Acest lucru este de rău augur pentru Georgia, unde partidul Visul Georgian încearcă să obţină majoritatea în alegerile parlamentare de sâmbătă și intenționează să interzică întreaga opoziţie dacă obţine suficiente voturi. Campania dramatică are loc pe fondul avertismentelor privind capturarea statului de către Rusia, deoarece Visul Georgian, aflat la putere, a adoptat deja legi inspirate din cele ale Kremlinului privind ONG-urile, mass-media şi comunitatea LGBTQ+.
„Este timpul ca factorii de decizie occidentali să se trezească la realitatea că războiul Rusiei nu se limitează doar la Ucraina – este vorba despre atacuri împotriva lumii democratice oriunde Moscova crede că îşi poate exercita influenţa”, avertizează Ivana Stradner, de la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor din Washington. „Şi în timp ce oficialii europeni şi americani care au o aversiune faţă de risc gândesc în termeni de tactici individuale, Putin are o întreagă strategie pe care o foloseşte pentru a încerca să câştige”, continuă Stradner.
Pentru Maia Sandu, nu doar ţările candidate la UE ar trebui să fie îngrijorate sau doar cele mai mici. Toată lumea este în pericol. „Este adevărat că într-o ţară mică poţi afecta mai uşor procesul democratic”, a spus preşedinta Rep. Moldova. „Dar, odată ce aceste practici sunt testate în ţări mai mici, ele pot fi încercate şi în alte ţări”, avertizează ea.