Repatrierea rezervei de aur, o cheltuială uriașă. Aducerea lingourilor de la Londra ar costa de 20 de ori mai mult decât ne costă depozitarea în Banca Angliei

• România are 103 tone de aur, care acum valorează 3,7 miliarde de euro.
• 61 de tone de aur, 59% din rezervă, sunt depozitate la Banca Angliei, din Londra, restul este în țară.
• Pentru aurul ținut la Londra, România plătește 309.000 de lei pe an.
• Dacă ar trebui să aducă lingourile de aur în țară, doar transportul ar costa cel puțin de 20-30 de ori mai mult decât plătește acum anual pentru depozitare la Londra.
• Contul din Banca Angliei a fost deschis în 1990, iar aurul a fost transferat fizic din 1999 până în 2002.

Aurul Băncii Naționale a României a revenit în atenția publică după ce Liviu Dragnea, liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, a depus, alături de senatorul PSD Șerban Nicolae, un proiect de lege care obligă banca centrală să repatrieze aurul.

Potrivit proiectului, BNR va avea dreptul de a deține în străinătate maximum 5% din totalul rezervei de aur.

„Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, potrivit unui articol din proiect.

Liviu Dragnea și Șerban Nicolae spun că pentru aurul ținut în Banca Angliei, BNR nu realizează niciun fel de venituri, ci dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare.

Recomandări

Să nu fim mai proști decât aleșii noștri! Politicienii sunt oglinda noastră, a cetățenilor turmentați

Cât costă depozitarea aurului la Banca Angliei

Contul de aur al României la Londra a fost deschis înainte de 1990, Londra fiind unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii. Ulterior, acest cont a fost utilizat pentru administrarea rezervei.

Aurul a fost transferat fizic între anii 1999 și 2002, acesta din urmă fiind ultimul an în care s-a realizat un transport.

Costul depozitării celor 61 de tone de aur pe care Banca Națională a României le păstrează la Banca Angliei este acum de 309.000 de lei pe an.

Nu există ”dobânzi” la depozitele de aur, dar acesta poate fi folosit în diverse tranzacții. Acestea sunt însă riscante, iar aurul poate fi pierdut.

Dacă România ar dori să repatrieze lingourile, numai costul de transport ar fi de cel puțin 20-30 de ori mai mare, au declarat, pentru Libertatea, surse care au cunoștință de situație.

Aducerea aurului în țară ar însemna un efort logistic impresionant, fiind nevoie de pază permanentă pentru transportul unei asemenea cantități.

De asemenea, dacă autoritățile iau decizia să vândă aurul, acesta nu poate fi vândut în țara noastră, ci tot în centrele financiare mondiale.

Aurul României în cifre

România deține în total 103 tone de aur, iar acestea valorează 3,7 miliarde de euro la cotațiile actuale.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Potrivit rapoartelor BNR, în prezent rezervele de aur reprezintă 10,1% din rezervele internaționale ale României, după ce în perioada 2005-2018 acesta a variat ca pondere între 7 și 10%.

Din cele 103 tone, 59% se află depozitate la Banca Angliei, la Londra. În cantități exacte, la Londra se găsesc fix 61.245 de kilograme și 50 de grame de aur românesc.

Cantitatea de aur din rezervă s-a schimbat foarte puțin din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde de euro în decembrie 2018, după ce prețul aurului a crescut pe bursele de metale prețioase ca urmare a crizei financiare internaționale.

Lingourile românești sunt ștanțate și ușor de identificat

În termeni specifici, contul de aur al BNR la Banca Angliei este unul alocat, ceea ce înseamnă că în fiecare moment pot fi identificate lingourile României după numărul unic al barei, greutate și titlul de fineţe al aurului.

Banca Angliei nu are voie să facă nicio operațiune cu aurul românesc decât în baza instrucțiunilor transmise de BNR.

Ce state europene au repatriat rezerva de aur

Autoritățile monetare din Germania, Olanda și Austria sunt printre cele care au anunțat programe de echilibrare a distribuției rezervelor de aur între locațiile din străinătate și din țară, prin repatrierea unei părți a rezervelor de aur depozitate în afara granițelor. Cu toate acestea, rezerva de aur a Olandei a crescut de la 11% în țară (în 2014) la doar 31% (2017).

Recomandări

Ultimele cuvinte ale unor români dispăruți în inundațiile din Spania: „Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”

Argumentele oferite în favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului, în condițiile în care aceste state aveau mai mult de 70% din rezerva de aur în străinătate.

Topul băncilor naționale în funcție de aur

La nivel mondial, Rezerva Federală din SUA are cele mai mari rezerve din lume, cu peste 8.000 de tone. Aurul reprezintă 75,2% din totalul rezervelor sale internaționale, potrivit revistei americane Forbes.

Totuși, SUA au un avantaj imens față de restul lumii, deoarece dolarul american este monedă de schimb pentru două treimi din comerțul mondial.

Locul al doilea este ocupat de Germania, cu 3.371 tone de aur, care reprezintă 70,6% din totalul rezervelor. Germania a început în 2013 un program de repatriere a aurului său ținut peste hotare, pe care l-a terminat în 2017. În total, au fost repatriate în Germania 674 de tone de la Banca Franței și Bank of New York (SUA).

Următoarele locuri sunt ocupate de Italia (2.451 tone), Franța (2.436 tone), Rusia (1.906 tone), China (1.842 tone), Elveția (1.040 tone), Japonia (765 tone), Olanda (612 tone) și India (560 tone).

Odată cu criza financiară, băncile centrale ale lumii și-au schimbat optica în legătură cu rezervele de aur. Din 2010, tot mai multe bănci naționale au început să cumpere aur.

În 2018, Ungaria a crescut rezervele de aur de la 3 tone la aproape 30 de tone, în timp ce Polonia a crescut rezervele de aur de la 104 tone la 125 de tone.

Lupta pentru șefia BNR

Scandalul privind aurul BNR vine după un altul, legat de ROBOR.

Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a afirmat recent că în ianuarie băncile nu au făcut tranzacții între ele, iar acestea au crescut ROBOR doar cu scopul de a crește ratele românilor cu credite în lei. Vâlcov a mai spus că dorește eliminarea ROBOR sau schimbarea modului de calcul.

Scandalurile vin în contextul în care mandatul Consiliului de Administrație al BNR expiră în acest an, inclusiv cel al guvernatorului Mugur Isărescu.

Vâlcov a declarat recent la TVR că Isărescu ar trebui să se retragă și să îi lase pe „alții mai tineri”.

„După o asemenea istorie, haideţi să fim realişti! A depăşit pe Papa, a depăşit pe cine mai vreţi dumneavoastră. Trebuie, totuşi, la un moment dat, să ne recunoaştem limitele şi să lăsăm şi pe alţii mai tineri să ducă mai departe”, a afirmat, luni, Vâlcov.

Consiliul de Administrație al BNR este alcătuit din 9 membri numiți de Parlament, pe o perioadă de 5 ani.

Aurul este folosit cel mai mult la electronice

În principal, aurul este folosit în electronice, fiind un conductor foarte bun. Acesta se găsește în smartphone-uri, tablete, console de jocuri sau calculatoare.

Extragerea aurului din electronice este atât de profitabilă încât grupul suedez Boliden reciclează anual 120.000 de tone metrice de electronice pentru a colecta metalele din ele.

Aurul mai este folosit în stomatologie, bijuterii, dar și în industria aerospațială sau în construcții. În România, cupole poleite cu aur au bisericile din Făgăraș și Ghimbav.

Citește și:

Cum arată locul în care România îşi ţine rezerva de aur. Vistieria se deschide cu chei de aproape un metru

Urmărește-ne pe Google News