– Bolnavi cu perfuzii sau sonde, adunaţi dimineaţa pe holul spitalului pentru a fi duşi, înainte de operaţie, la consult cardiologic, în alt capăt al orașului;
– Pacienţi imobilizaţi, aşteptând şi câteva ore să fie duşi de la urgenţe la secţia de gastroenterologie sau TBC, la kilometri distanţă, pentru un examen de specialitate;
– Rude care stau și câte 12 ore pe o bancă aşteptând încă un consult pentru cei dragi.
Cristian Simion
Spitalul Județean de Urgență Ploiești (SJU), căruia îi trec pragul anual aproape 55.000 de pacienţi, a rămas încremenit în altă epocă, iar investiţiile care s-au făcut sunt departe de a fi adus unitatea medicală la ceea ce ar trebui să fie! Un spital de urgenţă al unui judeţ cu aproape un milion de locuitori şi care preia toţi răniţii din accidentele de pe cel mai circulat drum din ţară, DN 1 – Valea Prahovei!
Unitatea medicală funcţionează în cinci sedii diferite, aflate la kilometri distanţă unul de altul.
Sediul principal, aflat la periferia din nordul oraşului, adăposteşte Urgenţele şi secţii precum Chirurgie, Ortopedie, Neurologie, Cardiologie.
În centru, în alt sediu, funcţionează Psihiatria şi Hematologia.
La câţiva kilometri distanţă, într-o clădire veche, sunt internaţi pacienţii cu boli renale, oftalmologice, maxilo-faciale şi ORL.
La o altă periferie funcţionează secţia TBC, iar în mijlocul unui cartier de blocuri se află secţia de Infecţioase.
Ce se întâmplă cu un bolnav care înainte de o operaţie de rinichi are nevoie de un consult cardiologic? Sau cu unul care, internat la Psihiatrie fiind, trebuie văzut de un neurolog? Ori cu un pacient care ajunge la Urgenţe, dar care trebuie văzut de un specialist hematolog? E plimbat nu între spitale, ci între secţii ale aceluiaşi spital.
Gina Stoia este fiica unei femei imobilizate, care a petrecut aproape opt ore în urgenţă. Ea a povestit pentru Libertatea că mama sa avea dureri mari în zona abdomenului. După investigaţii la primiri urgenţe, a fost trimisă la secţia de Gastroenterologie, cu o ambulanţă. Medicul de acolo a considerat că nu e de competenţa sa. La UPU i s-a făcut tomografie, după care pacienta a primit recomandarea de a merge din nou la secţia de Gastro.
„A fost momentul în care mi-am dat seama că fiecare încearcă să nu aibă ultima semnătură, având în vedere starea gravă a mamei mele. Aşa că mi-am asumat eu, am semnat şi am mers cu ea acasă, după aproape opt ore de stat prin spitale şi pe drumuri”, povesteşte fiica bolnavei.
Povestea nu este un caz singular, o ştie şi managerul spitalului.
Marius Niculescu explică faptul că protocoalele medicale prevăd ca pacientului să i se facă toate investigaţiile medicale necesare stabilirii corecte a unui diagnostic, iar doctorii, după cum spune însuşi managerul, “încearcă să se acopere astfel”, să nu fie ulterior acuzaţi de vreo culpă medicală.
O mie de drumuri lunar cu ambulanţa, între secţii
Serviciul Judeţean de Ambulanţă asigură, în baza unui ordin de ministru din 2010, o parte din drumurile pe care pacienţii sunt nevoiţi să le facă între secţiile SJU Ploieşti. Ambulanţa destinată acestui scop face aproximativ o mie de curse pe lună, declară directorul de la Ambulanţa Prahova, medicul Daniel Nicolae.
Statistica se opreşte aici, însă numărul real al curselor este cu siguranţă mult mai mare.
În cazul pacienţilor internaţi, transportul se face cu o ambulanţă a spitalului, iar în cazul celor din urgenţe, dacă sunt în situații critice, se apelează la Serviciul de Ambulanţă, declară managerul SJU Ploieşti, Marius Niculescu.
Sunt multe cazurile în care pacienţii merg între secţiile spitalului cu maşina rudelor sau cu taxiul.
„Sunt nişte costuri. Acum, orice sumă aş enunţa, faţă de necesitatea privind consulturile vă daţi seama că nu este relevantă. Necesitatea imperativă e cea de a reduce timpul de aşteptare şi investigare pentru stabilirea unui diagnostic”, spune managerul spitalului.
Și medicii invocă faptul că această situație îngreunează enorm actul medical.
„Este vorba despre pacienți cu afecţiuni grave, asociate, unele netratate. Pentru astfel de pacienţi este absolut obligatoriu să fie evaluați şi de alți specialiști. Din păcate, la Spitalul Judeţean este destul de greu, pentru că aceste specialităţi sunt răspândite, sunt la distanţe foarte mari. Faptul că spitalul e împărţit în cinci locații pune o mare problemă dintotdeauna pentru asistenţa medicală din judeţ”, spune preşedintele Colegiului Medicilor Prahova, Simona Schnelbach.
Aceasta precizează că, de-a lungul deceniilor, medicii au propus soluţii, fără a fi însă ascultaţi cu adevărat.
Planuri frumoase pe hârtie
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader, spune că autorităţile au în vedere construirea unei noi clădiri cu o amprent[ la sol de 1.500 de metri pătraţi, cu parter şi cinci etaje și cu 17 săli de operaţie, care să reunească secţiile răspândite prin oraş, mai puţin pe cea de Boli Infecţioase.
Imobilul ar urma să fie amplasat lângă actualul sediu mare al spitalului şi chiar să fie legat de spitalul existent printr-un pasaj exterior.
În prezent, se lucrează la studiul de fezabilitate, aşteptat pentru sfârşitul lui decembrie.
Costul estimat pentru noua clădire este de aproximativ 12 milioane de euro.
În ceea ce priveşte spitalul, şeful de la CJ Prahova este însă extrem de realist. Nu ştie când ar putea fi gata construcţia care să reunească secţiile.
„UPU se va finaliza până în 2020, ambulatoriul la fel, clădirea, nu aş putea să spun. Sunt foarte multe necunoscute, sunt foarte mulţi factori care nu depind de voinţa noastră”, explică Bogdan Toader.
Chiar şi cu banii în cont, autorităţile din România au probleme în a găsi firme care să facă spitale, dar şi documentele aferente.
„La studiul de fezabilitate a venit o singură firmă, din Oradea. Pentru construcţia UPU şi proiectare tehnică a venit o firmă cu şapte subcontractori, care nu a îndeplinit toate cerinţele” , mai spune preşedintele CJ Prahova.