REPORTAJ. Am mers patru ore alături de protestatarii AUR. Ce i-a motivat să vină de la sute de km distanță la chemarea singurului lider de partid din România care e pomenit de susținători pe numele mic: „George”

România profundă s-a revărsat în București pe 6 mai la protestul organizat de partidul AUR: mii de oameni veniți din toate colțurile țării, aduși cu autocare și mașini. 20.000 de participanți a anunțat liderul partidului, George Simion, spre finalul evenimentului, când protestul a ajuns în fața sediului PSD. 

Printre ei, Maria, o femeie în vârstă de 60 de ani dintr-un sat din Galați, împreună cu fiul ei adult cu handicap, pe care îl ține de braț. Înaintează încet prin mulțime. I-a adus „Ionel al lui Cartoafă” la protest.

„Trăim cu 150 de lei” pe lună, ajutorul social. „Poate ne ajută și pe noi cineva”, spune Maria, văduvă de mulți ani. Povestea ei de „viață grea” e povestea multora dintre demonstranți.

Și tot printre protestatari, Mihail, un puști de 19 ani dintr-o comună din Brăila, înscris în organizația județeană de tineret AUR, învelit într-un tricolor. Adolescentul spune că luptă împotriva „plx 145”, „e cu copiii”, „ne iau copiii”. Fredonează „Nu ne vindem țara”, cântecul care se revarsă cu forță, în loop, din boxele instalate pe o furgonetă. 

Însoțiți de sute de jandarmi, protestatarii au mers prin soare peste 10 km, de la Parcul Izvor până la Arcul de Triumf, protestând pașnic. Entuziasmați în prima parte, uimiți parcă și ei de câți s-au adunat,  descoperind forța dată de număr. Obosiți, șchiopătând, însetați după trei ore de mers pe jos, la temperaturi de vară.  

Pe lângă încântarea de a fi împreună, ca pe stadion, și furia comună împotriva guvernanților, tema care i-a animat și motivat pe protestatari a fost apărarea copiilor. Statul, explică ei, le va lua copiii oamenilor săraci care nu își permit să îi crească sau celor plecați la muncă în străinătate. Îi va plasa în instituții și îi va da spre adopții străinilor. „Pentru copiii noștri!”, spun, cu înflăcărare, mulți că au ieșit în stradă. 

Proiectul „anti-familie” își propune, de fapt, să prevină separarea copilului de familie

AUR a organizat protestul de pe 6 mai împotriva mai multor proiecte legislative care se află în curs de avizare la Camera Deputaților. „Pe 6 mai protestăm față de legile antinaționale și anti-familie pe care coaliția de guvernare vrea să le promoveze”, se arată în descrierea evenimentului de pe pagina de Facebook a partidului prin care a fost anunțat protestul.

Principala țintă a partidului este însă un proiect de lege, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care își propune să prevină separarea copilului de familie: PL-x 145, cum e numit, criptic și fără prea multe explicații, în prezentările liderilor AUR.

Inițiat de Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea, proiectul de lege prevede o serie de măsuri prin care statul să sprijine familiile vulnerabile să își crească copiii. Introduce, de asemenea, Observatorul Național al Copilului, un sistem informatic prin care să fie identificați și luați în evidență toți copiii aflați în situație de risc de separare de familie.

Proiectul a fost prezentat de AUR ca și când ar încerca să facă fix opusul a ce îi spune numele. „Un cal troian”, „deschiderea Cutiei Pandorei abuzurilor asupra familiei românești”, „un proiect de lege extrem de viclean de la un capăt la altul”. 

Ideea, repetată intens pe rețelele sociale de lideri AUR sau ai altor partide (de exemplu, Ninel Peia), a prins avânt: zeci de mii de oameni cred că România e în pericol de a-și pierde copiii. 

6 mai, ora 15.00. „Față de PL-x-urile astea protestăm”

Cu o oră înainte de începerea protestului, un grup de simpatizanți AUR din Sectorul 6 coboară pe Bulevardul Eroilor, îndreptându-se spre parcul Izvor. Patru baieți tineri, foarte serioși, țin pancarte mari cu „PNL Trădătorilor”, „PSD Trădătorilor”. Alți protestatari au afișe pe care sunt trecute numele unor companii de stat: Poșta Română, Hidroelectrica, SN a Apelor Minerale. 

Oamenii merg relaxați, fac glume, povestesc despre ce au mai făcut. Scandările nu prea prind încă, dar mulțimea se va încălzi curând. „Ciolacu și cu Ciucă la Bruxelles să se ducă”, „Nu vrem să fim conduși de hoți,” „Firea, să știi, noi nu vindem copii!”, încearcă cel cu megafonul. Protestatari flutură steaguri tricolore mari pe care scrie „LIBERTATEA. FAMILIA. CREDINȚA. NAȚIUNEA”, iar în centrul cuvintelor e o cruce.

„Față de PL-x-urile astea protestăm”, ne explică unul dintre protestatari, un tânăr în jur de 20 de ani. 

„Ce sunt PL-x-urile?”, întrebăm.

„Directive europene prin care vor să fie înregistrați toți copiii într-o bază de date, cu datele lor personale, și prin care se va ridica autoritatea tutelară a bunicilor asupra copiilor, dacă părinții sunt afară, la muncă”, explică tânărul. Copiii vor fi vânduți, cum au fost vânduți și în anii ‘90, continuă el. Legat de trecut, are dreptate. La începutul anilor ‘90, în frenezia adopțiilor internaționale și lipsa de reglementare, au avut loc și vânzări de copii. 

„Dar ce este PL-x, ce înseamnă cuvântul ăsta?”

„Asta nu știu nici eu”, răspunde tânărul

Literele PL-x- abrevierea pentru proiect de lege- sunt rostite de mai mulți ca un automatism. „Reforma Pxl, nu știu exact cum se zice”, explică o altă tânără motivul pentru care participă la protest. „Vor să ia copiii de la oameni fără posibilități, să îi dea spre adopție străinilor.”  

Grupul AUR din Sectorul 6 trece pe lângă Biserica Sf. Elefterie unde se ține o cununie, nuntașii adunați în fața clădirii. Se aplaudă, li se urează casă de piatră mirilor. Mireasa salută mulțimea cu buchetul. 

„Firea, să știi, noi nu vindem copii!” Scandarea începe să prindă putere.

Ora 16.00. Patriot

Între Palatul Parlamentului și Parcul Izvor, George Simion organizează mulțimea. Poartă o vestă pe care scrie, mic, „Patriot”. Se plimbă printre oameni, dă indicații.

Claudiu Târziu, alt lider al partidului, e mai discret și mai reținut. Povestește cu cei care vin la el, dar nu merge spre mulțime. E îmbrăcat casual, are ochelari de soare, o cămașă bleumarin Jack & Jones și blugi. Ajunge și Ramona Bruynseels, coordonator AUR, îmbrăcată în culori pastelate: roz și bej, puțin auriu. Zâmbește prietenos spre toată lumea, filmează mulțimea. 

Protestatarii sunt organizați pe zone. Botoșani, Suceava, Arad, Timișoara. „Și Tecuci e aici! Ne-a sărit muștarul” scrie pe un banner. „Jos labele de pe copii” e unul dintre mesajele cel mai des inscripționate pe pancarte sau pe tricouri. 

Câteva femei din comuna Cojasca, jud. Dâmbovița, însoțite de mai mulți copii, încearcă să găsească un pic de umbră. „Ați venit pentru AUR?” „Am venit așa. Ne-a luat băiatul cu el”, spune una dintre ele. Cineva le dă să țină un steag. 

Din boxele instalate pe o furgonetă se aud două cântece folclorice, care se vor repeta în loop, de-a lungul protestului: „Nu ne vindem țara” și „Ne-au călcat străinii”. Fredonează și Simion.

O femeie în vârstă din Moisei, jud. Maramureș, îmbrăcată în costum popular, povestește că a venit la protest pentru AUR, iar apoi întreabă dacă nu avem niște apă. „Mi-i sete!”, adaugă ea. 

„Bucureștiul în partea stângă, țara în dreapta!, îi organizează pe protestatari Valentin Florea, unul dintre liderii AUR din Sectorul 6. Poartă un costum elegant, asortat relaxat, cu pantofi sport. „Bucureștiul, stânga!”. Mulțimea se pune în mișcare. 

16.30. „Criminalilor!”

„Am avut o viață foarte grea”, povestește Maria, femeia de 60 de ani dintr-o comună din jud. Galați care a venit cu fiul ei cu handicap, în timp ce înaintează încet, alături ceilalți protestatari.

Povestea Mariei

Când i-a murit soțul Mariei, acum mulți ani, a făcut o pareză, spune ea. Trăiește din 150 de lei pe lună, ajutorul social. A fost adusă la protest de cineva din comună, dar e îngrijorată și ea că statul le va lua oamenilor săraci copiii sau celor care muncesc în străinătate. Are șase copii, însă doar băiatul care o însoțește mai locuiește cu ea. E normal că oamenii merg la muncă afară, explică ea, cum altfel să se descurce? De ce să fie pedepsiți? Revine apoi la greutățile ei. „Poată ne ajută și pe noi cineva”, repetă ea. „Vă ajută asistentul social?” „Nu avem bani de drumuri la Galați”, spune ea.  

În spatele ei e un tânăr cu un hanorac Armani Exchange. La protest sunt oameni din toate categoriile sociale și de toate vârstele, însă mulți par, mai degrabă, cu greutăți materiale. Adică fix categoria care, conform ideii lansate de către AUR, e amenințată economic că își poate pierde copiii, dacă trece „PL-x 145”. 

„Criminalilor! Ordinarilor!”, se strigă spre Palatul Parlamentului. Fiind sâmbătă, nu e nimeni la Parlament. Puținii oameni din clădirea mamut sunt cei care au fost la Salonul Imobiliar București. 

La un chioșc de pe Bulevardul Națiunile Unite, oamenii se năpustesc să ia apă. Cei doi vânzători sunt cu motoarele turate la maxim. „Îmi puteți tăia salamul?”, întreabă un client cu un fular tricolor la gât. Vânzătoarea, luată prin surprindere, se oprește din automatismul în care intrase. „Nu putem face asta”. „Nu-i nimic, mușc din el”, zice omul, vesel. 

De pe treptele Palatului de Justiție, unde funcționează Curtea de Apel, se văd miile de oameni care înaintează paralel cu Dâmbovița, cu mii de steaguri pe care scrie: LIBERTATEA. FAMILIA. CREDINȚA. NAȚIUNEA. Crucea în mijlocul lor. Vuvuzelele sunt asurzitoare. 

„Cine suntem noi?”, întreabă un bărbat la megafon.

„AUUUUUR!”, răspunde un grup mare de protestatari. Mulți poartă tricouri galbene, cu aceleași cuvinte de pe steaguri. 

„Cine suntem noi?”, repetă el.

„AUUUUR!”

Ora 17.30. „Sunt pentru copii”

Arabela, în vârstă de 39 de ani, înaintează prin mulțime, ținându-și copiii de mână, un băiețel și o fetiță de 9 și 12 ani. 

„Nu sunt cu AUR, sunt pentru copii”, explică ea. Vrea să oprească intruziunea statului în familii. „Legea asta copiază ce e în afară”, crede femeia, de meserie asistent social. A citit proiectul de lege? L-a citit, spune ea. 

Povestește că verișoara ei care locuiește în Germania a fost acuzată, în mod fals, că își bate copiii, după ce au reclamat-o vecinii, doar pentru că au auzit zarvă în casă „și pentru că sunt români”. „Un asistent social a stat cu ei un an de zile. Nu vrem să fie așa ceva și în România”, explică ea. 

Marcel, fermier dintr-o comună din Arad în vârstă de 55 de ani, membru AUR de un an și jumătate, a venit alături de soția lui și una dintre fiice. spune că protestul e împotriva mai multor proiecte legislative, dar cel mai periculos e cel prin care statul poate să îți ia copiii în anumite situații. Din cinci copii, doar unul mai e în țară. Ceilalți au plecat în afară. Crede că și fiica adolescentă va lua același drum. „Aici ne-a adus greutatea tranziției”, continuă el.

Marcel vorbește foarte calm, are răbdare să își explice ideile. La anul va candida la locale. „Tăcerea și neimplicarea sunt vinovate mereu”.

Îi spun „George”

„AUR e o forță de care celelalte partide politice au început să se teamă”, adaugă Marcel. Partidele mari au altfel de resurse, însă nu au loialitatea membrilor, așa cum o are AUR. „Dacă George ne cheamă, venim 10.000 imediat. La ei, nu”, precizează el. „AUR-ul prinde rădăcini”. 

George Simion e numit „George”, cu familiaritate, de susținătorii lui: de la fermierul Marcel din Arad, la fostul agent de poliție de frontieră din Botoșani, la o pensionară din București. Oamenii îl simpatizează și se simt apropiați de el. „Și eu am un nepot pe care-l cheamă George”, spune doamna Flori, în vârstă de 76 de ani. De-a lungul marșului, „George” e printre protestatari. 

„Ieșiți din casă, dacă vă pasă”, se strigă când coloana ajunge în Piața Romană către oamenii care ies la ferestre, amintind de scandările din timpul protestelor pentru Roșia Montana. 

„Vor să ia copiii din familiile sărace, să îi strângă într-un loc, să îi controleze”, explică Dumitru, în vârstă de 60 de ani, venit din Suceava. Își ține vuvuzeaua în mână, nu mai are energie să sufle. Mai e pericolul cu „orașul de 15 minute”, completează el.

Se scandează în continuare: „Noi suntem români. Noi suntem aici pe veci stăpâni!”, „Ursula nu uita, România nu-i a ta!”

Ce alte proiecte legislative a luat la țintă AUR

• AUR se poziționează și împotriva proiectului de lege privind mobilitatea urbană durabilă – Pl-x 47,. Folosindu-se de o teorie a conspirație foarte populară, „orașele de 15 minute”, partidul susține că prin acest proiect se dorește „ghetoizarea orașelor” și „se instituie un control total al statului asupra modului în care cetăţenii se deplasează în oraşe, ba chiar şi asupra spaţiului de locuit şi numărul de rezidenţi la hectar”. 
  Ce prevede însă legea? O serie de măsuri de mediu: „promovarea mijloacelor de transport alternative” pentru reducerea poluării,  „mobilitatea cu emisii zero” sau „dezvoltarea infrastructurii pentru mersul cu bicicleta”
• Un alt proiect legislativ contestat de AUR privește „guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”- PL-x nr. 143/2023. „Nu ne vindem țara”, spune AUR, reînviind un slogan din anii ‘90.
• Alt target AUR este proiectul de lege care prevede modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești – PL-x 144.

18.00. „Nu mai pot de picioare”

La două ore de la începerea protestului, în jur de 18.00, se ajunge la Guvern, unde lumea cere demisia, dar nu se stă mult. „Afară, afară, cu hoții din țară!” De la Guvern, coloana se îndreaptă spre sediul PSD, dar pentru mulți oameni nu e clar încotro se îndreaptă marșul. 

„Unde se merge?”, întreabă un grup din Buzău. „Nu stiu”, răspunde un tânăr. „Nu mai pot de picioare. Mai mergem un pic și apoi la mașini.”

„Nu mai pot de sete”, spune gâfâind un alt bărbat tânăr, tot din Buzău. 

Un agricultor mai în vârstă din comuna Dobra, jud. Hunedoara, merge însă stoic, prin căldură, cu o bluză de lână pe el. Nu se plânge de căldură, nici de efort „Noi suntem obișnuiți cu asta”. Cum de a venit la București? „Ordin de partid”, răspunde scurt omul, privind tot în față, în această replică el concentrând disciplina și dârzenia.

Urmează fotografii în fața casei aurite a lui Becali, lumea înaintează obosită spre sediul PSD.

Acolo se animă însă lucrurile.

18.45. „Vor să transfere copiii noștri grupurilor de homosexualii de la Bruxelles”

Furgoneta din care se aud cântecele folclorice e parcată peste drum de sediul PSD. Cel care reușește să retrezească energia protestatarilor e Dumitru Coarnă, fost sindicalist și polițist, deputat ales pe listele PSD în 2020, despărțit de social-democrații în 2022, curtat de AUR.

„Vor să transfere copiii noștri grupurilor de homosexuali de la Bruxelles”, țipă Coarnă, puțin răgușit, la microfon. 

„Huooooooooooooooooo”, răspund protestatrii.

Încep să scandeze animați: „Ursula, să știi, noi nu vindem copii!”. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înlocuit-o pe Gabriela Firea în această scandare. 

Coloana se mișcă apoi spre Arcul de Triumf, unde sunt parcate câteva zeci de autocare. Cei mai mulți încearcă să își găsească autocarul cu care se vor întoarce acasă, ca să aștepte o nouă chemare a lui „George”. Unii își găsesc totuși energie pentru un ultim selfie.

„Dacă tot am bătut atâta drum!”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 25

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro