REPORTAJ. Am vizitat Târgul de Crăciun de la Craiova, declarat unul dintre cele mai frumoase din Europa. Ce merită văzut și ce trebuie evitat

Pe platforma European Best Destinations, Craiova ocupă locul doi în topul orașelor care organizează târguri de Crăciun, după Budapesta. Site-ul subliniază că este al patrulea an la rând când Craiova e votată printre cele mai frumoase destinații de Sărbători. Anul acesta a mai recoltat titlurile de „cel mai magic târg de Crăciun din Europa” și pentru „cel mai frumos brad”.

Patinoarul este „clasat printre cele mai frumoase din Europa”, luminițele, la fel, iar roata panoramică – cea mai înaltă din România.

De altfel, toate textele de prezentare de pe site seamănă izbitor cu comunicatele de presă date de Primăria Craiova pentru anunțarea evenimentului. 

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Oamenii au ocupat hotelurile, autocarele au blocat străzile

Dincolo de relevanța clasamentelor internaționale, primul lucru care se remarcă la Craiova este că mașinăria de marketing funcționează. Weekendul trecut, 8 – 10 decembrie, nu mai era nicio cameră liberă la hotelurile din municipiu.

La hotelul unde s-a cazat reporterul Libertatea a avut loc echivalentul unei licitații cu strigare pentru o cameră rămasă liberă după ce doi turiști au anulat o rezervare.

„E twin, avem paturile mai mici decât în restul, e la etajul al treilea în corpul vechi, unde nu avem lift, dar vă garantez că sâmbătă seara nu veți găsi o altă cameră liberă de hotel în toată Craiova”, a fost mesajul recepționerului.

Toate străzile pe raza a 500 de metri de centrul orașului, unde este amenajat târgul, erau ocupate cu mașini urcate pe borduri sau care blocau sensul de mers. Dacă vineri se mai putea trece prin apropierea târgului cu mașina, sâmbătă, Poliția locală a blocat de jur-împrejur străzile care erau deja pline cu autocare din toate colțurile țării. Vorbim de zeci, dacă nu chiar sute de autocare, unele parcate chiar și la kilometri distanță. 

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Printre mașini, grupuri de turiști își croiau drum spre centru cu GPS-ul pornit pe telefoane. Alții doar se țineau după grupurile mai mari și se ghidau, în zare, după luminile de pe cer.

Sistem care mai dădea erori. Așa că polițiștii opreau periodic turiștii care se îndreptau din greșeală către Stadionul Ion Oblemenco, cu nocturna pornită pentru un meci. Oamenii confundau luminile de la arenă cu cele festive din centrul Craiovei.

Clasamentul aglomerației

Odată ajunși la târg, oamenii intrau direct în clasamentul aglomerației. Sâmbătă, nu aveai practic nicio șansă să poți vedea ce este la vreuna dintre tarabele și căsuțele din târg. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Se formau zeci de cozi pe fiecare pătrățică de spațiu mai respirabil pentru ca lumea să-și facă fotografii cu bradul. Pentru live-uri, oamenii intrau cu telefoanele ridicate de parcă încercau să prindă semnal mai bun.

Public internațional, prețuri românești

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Prețurile nu rivalizează însă cu târgurile europene, deși au fost turiști care s-au plâns de faptul că vineri, la unele tarabe, porțiile erau mai mari și prețurile mai mici decât sâmbătă. Ora la patinoar este 30 de lei, cana de vin fiert e 10 lei, două ture în roata panoramică costă 30 de lei, un langoș – 15 lei, un kurtos mare – 20 și unul mic – 10.

Cozile la tarabele cu mâncare făceau concurență celor de la brad sau de la casa lui Moș Crăciun. Acolo, un bunic cu aspect destul de realist povestea cu părinții și se poza contra cost cu copiii.

Cei care prindeau totuși rând să își ia mâncare dădeau 25 de lei pe o șaorma sau un kebap cu o porție de cartofi inclusă. Iar cine voia să-și potolească pofta cu ceva dulce, tarabele de gogoșele, porumb fiert, fursecuri, turtă dulce etc. erau mai libere și mai multe.

Impresionantul joc de lumini din târg, cu două „plase de stele” întinse în două zone separate, e instalat destul de jos. Cu aglomerația de oameni, le dă fiori reci claustrofobilor. Iar tema cu Crăiasa Zăpezii e greu de distins în marea de oameni, deși elementele de identificare se întrezăresc presărate în piață. 

Publicul nu e doar din România, în jur se auzeau discuții în germană, italiană sau franceză. Atmosfera e de sărbătoare, chiar dacă mulți dintre vizitatori plecau la scurt timp după ce reușeau poza ideală.

Deschis încă de pe 17 noiembrie, târgul se va închide pe 2 ianuarie 2024. Funcționează zilnic între orele 12.00 și 22.00. Așa s-a întâmplat și în weekendul trecut, când spre miezul nopții s-a stins complet lumina. La tarabe se mai vindea totuși vin fiert, pe întuneric.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro