REPORTAJ. O cronică a cutremurului care nu a avut loc, dar a scos mai mulți oameni în stradă în Constanța. De ce au ieșit totuși?

Sâmbătă, 11 februarie, la ora 21.45, cartierul Henri Coandă din Constanța s-a blocat de mașini de pompieri, poliție și oameni pe străzi.

A doua zi, presa locală, precum Ziua Constanța, preluată de cea națională, a publicat o știre care a devenit virală: locuitorii unui întreg cartier au ieșit din blocuri crezând că vine cutremurul. Între câteva zeci și 300 de oameni, au estimat diverse site-uri și televiziuni.

Autoritățile au transmis că un locuitor a anunțat la 112 că e cutremur, iar la fața locului și-au făcut apariția, conform imaginilor difuzate de Antena 3, o autospecială de stingere cu apă și spumă, una de descarcerare, o autospecială SMURD, precum și una de transport victime multiple. 

Bărbatul a fost amendat cu 500 de lei.

„Poliţişti din cadrul Poliţiei municipiului Constanţa – Secţia 2 Poliţie au fost sesizaţi, prin apel la 112, cu privire la faptul că în cartierul Henri Coandă din municipiul Constanţa s-ar afla mai multe persoane care s-ar fi autoevacuat din locuinţe de teama unui eventual cutremur. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului, în sprijinul pompierilor constănţeni, în vederea menținerii unui climat optim de ordine şi siguranţă publică, precum şi pentru preîntâmpinarea oricăror fapte antisociale. Nu au fost înregistrate evenimente de natură a afecta ordinea şi liniştea publică”, a transmis Poliția.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Libertatea s-a deplasat la fața locului cu o lungă listă de necunoscute. Totuși, de ce s-a sunat la 112? Cum s-a propagat informația? De ce a fost o asemenea desfășurare de forțe dacă s-a anunțat un cutremur, eveniment despre care specialiștii sunt puși de acord că nu poate fi prevăzut? 

Unde s-a întâmplat

Cartierul Henri Coandă din Constanța e atipic și prin aspect, și prin poziționare. Una dintre cele mai noi părți ale orașului s-a ridicat în ultimul deceniu și a cuprins două bucăți de blocuri modulare, care arată, din exterior, ca niște containere ce apar lângă șantiere.

„Campusul social” e destinat persoanelor fără posibilități financiare și are 906 apartamente în 27 de blocuri, aliniate de-a lungul a două alei în formă de L întors.

„Doar trei blocuri au și gaz tras. La restul merge totul pe curent. Vine întreținerea mult acum, toți stau cu radiatoare. Dar sunt apartamentele mici, jumătăți de garsoniere, camerele au 5 metri pe 3 metri, baie și o bucătărioară, măcar e cald”, ne întâmpină un bărbat.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Cu toate că e nou, cartierul nu s-a ridicat într-o zonă periferică, ci la 2 kilometri și jumătate de malul mării, în spatele unor blocuri mai vechi. El a fost inaugurat în 2013 de primarul Radu Mazăre și de premierul de atunci, Victor Ponta. 

Blocurile au costat, conform Digi24, 31 milioane de lei. Și i-au adus fostului deputat și senator PSD Alexandru Mazăre, fratele fostului edil, o condamnare de 3 ani cu executare, după ce acesta s-a aflat pe traseul banilor prin care firma care a construit cartierul a câștigat preferențial licitația.

„Suntem oameni săraci aici. Români, turci, romi, familii mixte, umblă repede vorba între noi”, spune un alt localnic.

Vorba umblă repede. Însă umblă corect?

Pentru că, în cele două ore petrecute de ziariști în cele două bucăți ale cartierului, „blocurile vechi” și „blocurile noi”, povestea serii de sâmbătă se schimbă complet, iar versiunile inițiale nici că seamănă.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

O primă voce susține că lumea s-a panicat după lăsarea serii „după o glumă” și s-a adunat pe platforma de lângă magazinul de pe aleea Umanității.

E contrazis, imediat, de un alt bărbat, care susține că alarma n-a fost dată de aici, ci de pe „Zmeurei”, „la blocurile noi”.

Poliția Locală, care are și ea un container în campus, confirmă că alarma s-a dat „din vale” – aleea Zmeurei e puțin înclinată și coboară din cea a Umanității.

„Eu știu că de la un băiat de 19 ani a plecat”, spune alt locatar. Oamenii, deși unii l-ar boscorodi pe vinovat, sunt o comunitate mică și tind să-l protejeze pe tânăr. Cei mai mulți spun că acesta a invocat scuza că a văzut la televizor că urmează cutremurul. „A fost pus pe glume”, îl înțeapă alt vecin.

„E plecat, mamă, de aici, dar ne-a speriat pe toți”, spune o femeie. Și restul vecinilor tind să ridice din umeri când sunt întrebați de sursă. Și nu toți îi poartă pică. 

„Ați văzut că a avut dreptate? După o zi jumate a venit cutremur în România. Păi, nu a prevăzut?”, spune altcineva.

Cum s-a propagat informația

„Și-au dat între ei pe Facebook, după s-a dat așa, din scară în scară”, completează ea.

„S-a mai întâmplat aici să scrie vreunul pe Facebook vreo prostie și să se sperie lumea. Dar nici nu e nevoie de Facebook, se mai strigă și între ei, oamenii”, confirmă și unul dintre paznici.

Varianta în care mesajul alarmist s-a propagat din aproape în aproape și pe Facebook e confirmată de mai multe persoane din campus.

Însă panica s-a generalizat și când, la fața locului, și-au făcut apariția mai multe mașini de pompieri și de poliție.

„Am crezut că gata, aia e”, spune o femeie de la unicul geam din fața unui bloc. 

Explicația pompierilor

Pompierii au însă o explicație logică pentru modul în care s-a intervenit.

Persoane din cadrul ISU Dobrogea au explicat că apelantul a fost extrem de ambiguu și au considerat că, în spatele panicii generate de un posibil cutremur în România după cel din Turcia, s-ar fi putut întâmpla altceva.

„Gândiți-vă că putea să fie o explozie, de exemplu, într-un bloc, să se fi auzit un zgomot puternic, să se fi clătinat clădirea și lumea să creadă că e cutremur pe fondul a ce a văzut la televizor în ultimele zile. Era responsabilitatea noastră să intervenim”, au menționat, pentru ziar, voci din cadrul inspectoratului.

În imaginile postate de la fața locului se observă că localnicii devin alarmați și de desfășurarea de forțe. 

„Cutremur în Henri Coandă. Alertă de ultimă oră. La ora 10 va fi cutremurul anului”, spune unul dintre bărbați, care a filmat și a postat pe Facebook, și care avea 700 de distribuiri până la data publicării acestui reportaj.

„E posibil… de unde s-a știut, vreodată, unde va fi vreun cutremur? Sunt sigure blocurile astea”, îi răspunde un pompier, jenat că este filmat. 

„Alerta, că a venit pompierii… înseamnă că știe ceva!”, răspunde bărbatul.

„Media are o influență puternică”

Majoritatea oamenilor s-au autoevacuat nu pentru că au văzut știri despre iminența unui cutremur la știri, ci pentru că au văzut alerte pe Facebook și au aflat din aproape în aproape.

Unii dintre oameni dau vina și pe mesajele alarmiste văzute la televiziuni în zilele de după seismul din Turcia.

„Să știți că sunt și mulți turci aici, se uită la știri. Au ieșit ei după ce au venit pompierii, dar se speriaseră că văzuseră multe știri cu cutremure”, spune alt locatar.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

„Nu știu exact cum a ajuns informația sau ce intenții avea persoana care a sunat, însă e evident că media are o influență puternică în astfel de contexte. Cred că deja s-a depășit de multă vreme o limită a bunului-simț”, explică un psiholog contactat de Libertatea.

Câteva exemple de burtiere care au apărut pe televiziuni în acele zile, în regim de Breaking News:

• „Cutremure neobișnuite în plin război, coincidență sau atac”
• „Coincidență sau știință: cercetătorul care a prezis cutremurul”
• „Acuzații bombă: programul secret, arma care provoacă seisme”
• „Șoșoacă aruncă bomba: ce a provocat seismicitatea din Turcia”

„Lipsa unor elemente de bază”

Nu doar media, explică un specialist în seisme.

„Ci și lipsa unor elemente de bază în ceea ce privește cutremurele contribuie la panica populației”.

În special în medii defavorizate și între persoane vulnerabile.

În cartierul Henri Coandă din Constanța s-a întâmplat câte puțin din fiecare. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro