REPORTAJ/”Cugireana”, cândva cel mai lung tren din Europa, ducea zilnic 10.000 de navetişti. Acum este scos din circulaţie

„Cugireana” circulă de peste 100 de ani

Transportul feroviar a scris istorie la Cugir şi s-a dezvoltat odată cu industria din oraş. Primul tren a oprit în gara din Cugir în anul 1906, după ce s-a finalizat construcţia căii ferate Cugir – Şibot, rută folosită în special pentru transportul de marfă pentru uzinele cugirene. În timp, transportul feroviar a crescut direct proporţional cu dezvoltarea industrială şi a atins apogeul înainte de Revoluţie. În anii 80, lucrau la Uzina Mecanică din Cugir peste 18.000 de oameni, majoritatea fiind navetişti din Blaj, Teiuş, Zlatna, Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş şi din comunele limitrofe. Aşa se face că mulţi dintre muncitorii de la Cugir ajungeau la lucru zi de zi cu trenul, celebra garnitură „Cugireana”.

„Trenul aduna toţi navetiştii care veneau la Cugir şi era atât de aglomerat încât uneori se stătea chiar şi pe scări, în picioare pe culoare sau chiar şi în acele treceri dintre vagoane. Vara era îngrozitor de cald şi te sufocai în vagoane. În ciuda condiţiilor, nimeni nu se plângea şi vă spun sincer că după o zi de muncă aşteptam să urcăm în Cugireana pentru un drum cu poveşti, jocuri de cărţi şi glume”, povesteşte Adam Petru, unul dintre cei care a lucrat la Cugir şi care în prezent este pensionar.

Cel mai lung tren din Europa

„Cugireana” era în plină glorie în anii 80 când la Uzina Mecanică din Cugir lucrau peste 18.000 de oameni, iar majoritatea dintre ei erau navetişti care veneau din localităţile din zonă sau chiar de la câteva zeci de kilometri distanţă. Trenul avea 18 şi chiar 20 de vagoane care erau etajate în aşa fel încât să aibă loc miile de navetişti care foloseau zilnic această garnitură.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Potrivit unor însemnări istorice din acea perioadă, „Cugireana” era considerat cel mai lung şi mai aglomerat tren de călători din Europa, aducând uneori până la 10.000 de persoane. În registrele CFR din anii 1986 – 1989 sunt informaţii potrivit cărora pentru acest tren existau 7.000 de abonamente. Ceferiştii din zonă povestesc că din cauză că era foarte lung trenul trebuia împărţit în două la intrarea în gara din Cugir, între macazuri. „Cugireana” avea şi o soră numită de navetişti „Sibiana” şi care făcea legătura între Cugir şi Sibiu.

„Cred că nu este om care a locuit sau a muncit la Cugir să nu aibă amintiri legate de „Cugireana”. Eu îmi amintesc că urcam uneori în ultimele vagoane şi când coboram nu vedeam partea din faţă a trenului. Pe tren puteai afla ultimele bârfe şi ştiri, dar dacă încercai să cauţi pe cineva aveai slabe şanse să reuşeşti să îl găseşti până când trenul nu oprea în staţie. Uneori era atât de aglomerat încât simţeai bătăile inimii celui care stătea lângă tine. Bărbaţii încingeau nişte jocuri de „filcău” (joc de cărţi – n.r.) şi peste tot se râdea şi oamenii erau plini de viaţă. Erau alte vremuri pe care cei care nu le-au trăit cred că nu le-ar putea înţelege”, spune Mariana Paşca, o localnică din Cugir.

În anii comunismului, transportul feroviar era folosit şi pentru transportul de mărfuri, astfel încât în fiecare lună trenurile care mergeau la Cugir duceau aproape 14.000 de tone de mărfuri.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Însă pe lângă cei care călătoreau corect cu trenul existau şi mulţi care mergeau fără bilet sau „cu naşul”, iar din această cauză existau frecvent razii pe traseul pe care circula „Cugireana”.

Oraşul Cugir nu va mai beneficia de transport feroviar

După scoaterea din curculație trenului „Cugireana”, oraşul Cugir nu va mai beneficia practic de transport feroviar, iar singura variantă pentru locuitori dar şi pentru cei care lucrează în Cugir fiind transportul rutier.

Primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, recunoaşte că trenul era folosit de tot mai puţini călători, însă susţine că de vină este CFR Călători care nu a îmbunătăţit condiţiile de transport şi nu a reglat programul de circulaţie a trenurilor cu orele necesare pentru navetiştii care vin sau pleacă din Cugir.

„În ultima perioadă, erau foarte puţini călători care mai foloseau acest tren din cauza condiţiilor pe care le oferea CFR. Din momentul în care ar fi fost alte condiţii de transport, ore adaptate pentru navetişti cu siguranţă ar fi fost mai mulţi doritori care să aleagă trenul. Din punctul meu de vedere, în momentul în care se reabilitează Culoarul IV Paneuropean o legătură între Cugir şi Şibot este necesară. Cugir nu poate fi lăsat fără transport feroviar”, spune Teban.

Afirmaţiile edilului sunt susţinute şi de Andrei, un tânăr care face naveta zilnic de la Cugir la Alba Iulia, unde lucrează.