Comentează„13 septembrie ar trebui să fie o zi a răspunsurilor, nu a întrebărilor”, spune președinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, Ana-Maria Groza. Împreună cu liderii altor asociații de elevi din țară a organizat un protest prin care să le atragă atenția guvernanților asupra problemelor din educație.
„Minciunile se plătesc, elevii ies la protest”, au strigat manifestanții
În jurul orei 13.00, în Piața Victoriei din București se strâng câțiva elevi de liceu – puțin peste 30, cât încap într-o sală de clasă obișnuită. Au venit din toate colțurile României – din Constanța și București, până în Maramureș, Bacău și Vâlcea. Se așază în cerc, nu ca în sala de clasă, și încep să-şi întindă bannerele cu care au venit la protest.
De la portavoce, pe rând, își strigă sloganurile pregătite de acasă şi notate, fireşte, în telefon. „Minciunile se plătesc, elevii ies la protest!”, „Ați îngropat educația. Cu ce v-am greșit?”, „Legea poate să zică, ministerul nu aplică!”, „Suntem o generație de sacrificiu” și „Dați bani pentru educație!” au fost unele dintre sloganurile tinerilor.
Atitudinea celorlalți elevi față de protest
Locul destinat protestatarilor e bine delimitat de gardurile de metal ale Jandarmeriei, mai înalte decât unii dintre protestatari. Pe trotuar, elevii care își încheiaseră festivitățile începutului de an școlar la liceele din preajma Pieței Victoria trec nepăsători către gurile de metrou. „Mi-e prea foame, mai bine mă duc la Mec” sau „N-are niciun efect protestul ăsta”, comentează cei mai negativiști, privind către colegii lor, mai înflăcăraţi.
Alţii elevi trecători sunt în asentimentul protestatarilor, însă nu prea îndrăznesc să treacă de gardurile jandarmilor: „Interesant. Chiar mă gândeam aseară, când mă pregăteam pentru prima zi: cum ar fi dacă școala ne-ar învăța de 10 – adică să nu mai fim nevoiți să facem meditații, ştii?”, spune un băiat de clasa a X-a.
Protestul elevilor, pe principiul muschetarilor
De sub privirile trecătorilor şi ale jandarmilor, elevii din stradă îşi văd însă de protestul lor. Spun că, deşi vin din licee care nu se confruntă nici cu neajunsuri, nici cu abuzuri, sunt în piaţă pentru a vorbi în numele colegilor lor: „Cei defavorizaţi, din medii rurale, nu pot veni lângă noi“. Care sunt abuzurile şi neajunsurile care i-au scos în stradă pe aceşti copii? Am vorbit cu ei pentru a afla.
„Ne-au fost făcute anumite promisiuni de domnul Cîțu, dar n-au fost respectate”
Ana-Maria Groza este o elevă modernă. Are părul vopsit, manichiura atent studiată și poartă o poșetă de pe care zâmbește Mickey Mouse. Tânăra de 18 ani este președinta Asociației Elevilor din București și Ilfov. A participat de dimineaţă la festivitățile de deschidere a anului școlar de la Liceul Teoretic Dante Alighieri din Capitală. După-amiaza, la protest: „Colegii erau foarte fericiți că putem să mergem fizic la școală. N-am mai fost de mult, am făcut jumătate de semestru în clasa a XI-a și atât. Eu acum merg cu mult mai multă plăcere decât înainte. Parcă e ceva, aşa, special”.
Aici îi reprezintă mai puțin pe colegii ei de liceu și mai mult pe cei din Ilfov, acolo sunt problemele mari, crede tânăra.
În Ilfov nu e generalizat programul de masă caldă, care încă e un program pilot, deși nu ar mai trebui, după șase ani de funcționare. Acest program trebuie extins pentru că în toate școlile în care a fost aplicat a contribuit la reducerea abandonului școlar.
Ana-Maria Groza, președinta Asociației Elevilor din București și Ilfov:
Ana-Maria se plânge că autoritățile îi ignoră pe reprezentanții elevilor atunci când vin cu propuneri. Au încercat de mai multe ori să rezolve odată problema transportului gratuit al elevilor, dar uite că şi acum problema asta e o revendicare a protestului. „Ne-au fost făcute anumite promisiuni de domnul Cîțu, dar n-au fost respectate”, comentează eleva.
„Dacă am media 10, nu înseamnă că am înțeles tot ce mi s-a predat”
Patricia Moraru nu a participat astăzi la deschiderea anului școlar. A venit din Râmnicu Vâlcea pentru a protesta la București. „Suntem nemulțumiți nevoie mare”, spune ea.
Are 17 ani şi deja este președinta Asociației Vâlcene a Elevilor. A venit aici ca să protesteze faţă de cum înţelege ministerul să acopere lipsurile create de şcoala online. „Elevii s-au confruntat cu multe dificultăți în pandemie. Toţi avem nevoie de ore remediale, dar ele se fac pe anumite criterii, nu putem beneficia toți. E o problemă. Sunt făcute în funcție de note și de situația financiară. Aşa că ministerul nu mai poate asigura o educaţie echitabilă. Dacă eu am media 10, nu înseamnă că am înțeles tot ce mi s-a predat. Serios! Nu ni se pare normal ca în 2021 să avem o educație atât de precară”, spune fata.
Adolescenta militează și pentru ca bursa socială și bursa de merit să nu mai aibă același cuantum. „Bursele sunt infime. Bursa de merit este un beneficiu, o oportunitate. Dar bursa socială e o nevoie urgentă a elevilor care se află în imposibilitate financiară. Nu-i normal să fie egale”, explică Patricia.
Lipsa de solidarizare a elevilor, îngrijorătoare
Cristina Miculaiciuc are 17 ani și a venit tocmai din Maramureș, unde conduce Asociaţia Elevilor. Îi pare rău și că a venit singură – alți colegi n-au fost lăsați de părinți să ajungă la București. „E trist și îngrijorător! Ori noi nu suntem capabili să ne facem auziţi, ori nimeni nu vrea să ne audă. Nu ştiu ce se întâmplă“, spune tânăra.
Neclaritatea este în fiecare școală. Mă frustrează că de fiecare dată înainte de începerea anului școlar noi nu știm ce se întâmplă, mai ales acum, când este un virus printre noi.
Cristina Miculaiciuc, președinta Asociației Elevilor Maramureș:
Şcoala online a afectat-o şi pe Cristina, la fel cum i-a afectat şi pe colegii săi. „Am rămas cu nişte lipsuri enorme, pe care n-o să le acoperim niciodată. Eu aş dori să-nvăţ, dar anul trecut a fost un an în care şcoala s-a făcut mai mult aşa şi-aşa. Cred că nu doar eu, ci noi, ca generaţie, vom avea de suferit după şcoala online“.
Respectarea legii de către stat e obligatorie
Iulian Bazâru are 16 ani și învață la Liceul Teoretic Decebal din Constanța. După ce a strigat sloganurile de la portavoce, cu multă determinare, băiatul are glasul răgușit. După doi ani de când e implicat în acțiunile elevilor, simte că autoritățile nu vor să stea la discuții cu nişte copii. „Ar dori să nu existăm și să nu ne cerem drepturile”, spune Iulian.
Scandarea noastră – Legea poate să zică, ministerul nu aplică – se referă la Legea 226, care a intrat în Monitorul Oficial din octombrie 2020, dar nici în ziua de astăzi nu s-a aplicat. Este legea privind gratuitatea transportului pentru elevi. Dacă legea prevede anumite lucruri, trebuie să se respecte. Dacă nu, îi dăm în judecată.
Iulian Bazâru, vicepreședinte al Asociației Elevilor din Constanța:
„Am cunoscut elevi care nu știau să vorbească limba română”
Arianei Dudună îi sună telefonul încontinuu. Răspunde cu rapiditate și bunăvoință și se implică în buna desfășurare a protestului. Are 16 ani și multă energie. Dă interviuri presei, petrece câteva minute la portavoce, le dă bannere celor care n-au, stă de vorbă cu jandarmii care îi păzesc. Are chiar și un memoriu în șapte puncte, în care susține că au fost redactate problemele la zi ale școlii românești, dar și rezolvările lor. Vrea să-l ducă la guvern, cum a văzut ea că fac toți protestatarii cu revendicări clare. Dar astăzi, premierul Florin Cîțu nu e de găsit la Palatul Victoria.
Vedem de ani de zile o degradare a actului educațional și a echitabilității educației. E nevoie de măsuri reale și rapide, care să scadă rata abandonului școlar și să crească accesul elevilor la educație de calitate. Din aceste motive, depunem un memoriu la guvern.
Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța:
Președinta Asociației Elevilor din Constanța spune că, dacă acțiunile lor nu vor avea un impact real, protestele vor continua. „Am cunoscut elevi de a VIII-a, din rural, care nu știau să vorbească limba română!”, spune ea, iar asta o motivează să se lupte mai departe pentru educaţia colegilor săi. În perioada următoare, dacă vor mai fi ore online, Ariana spune că se va implica pentru ca toți elevii din rural să primească tablete conectate la internet, conform legii.
Un memoriu pierdut
Discuția se întrerupe după ce telefonul îi mai sună o dată. Ariana ia decizia: va merge cu memoriul la Florin Cîţu, care participă la festivitatea de deschidere a noului an şcolar de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti.
Pornește cu încredere la drum. Nu-i prima dată când îl întâlneşte pe şeful Executivului, l-a mai abordat la Constanţa, când premierul venise să-şi prezinte moţiunea de candidat la preşedinţia partidului în faţa membrilor filialei judeţene. „Nu-mi răspunsese pe WhatsApp, dar mi-a zis atunci că a citit mesajele mele şi că le va lua în considerare“.
E pregătită să se prezinte din nou în faţa premierului, să-i înmâneze memoriul şi să-l întrebe: de ce nu şi-a respectat cuvântul şi de ce transportul elevilor încă este o problemă pentru colegii săi? Dar tot elanul ei este curmat de jandarmul pus să păzească poarta de intrare în liceu: „Vă rog să părăsiţi trotuarul“! „Dar trebuie să-i ofer memoriul domnului Cîţu“, insistă eleva, în ciuda opoziţiei milităreşti a bărbatului în uniformă. „Domnişoară, memoriile nu se dau aşa, în stradă, haideţi, eliberaţi culoarul de ieşire“, insistă şi jandarmul, cu aerul unui educator. „Dar ştie că sunt aici, i-am dat mesaj!“, răspunde eleva, dar vorbele ei nu-l mută pe bărbatul masiv din faţa porţii.
Dialogul cu omul legii n-o face însă să abandoneze. Până la urmă, memoriul elevilor trebuie să ajungă pe masa unui oficial, iar ea vrea să facă tot ce poate pentru asta. Mai ales că timpul e limitat, are bilet la trenul de Constanţa de la 17.10. „Mergem la Ministerul Educaţiei“, îi spune unei colege, după ce îşi dă seama că pe bancheta maşinii cu geamuri fumurii care părăseşte curtea liceului e chiar premierul Florin Cîţu. O să vadă ea ce găseşte şi la minister. Ariana încă mai are speranţă.