2 comentariiAnul acesta, Bucharest Pride s-a bucurat de cel mai lung traseu din istoria sa, având ca punct final Parcul Izvor, care a găzduit timp de 4 zile cea de-a doua ediție a Pride Park – un maraton de evenimente în aer liber care au sărbătorit iubirea şi cultura comunităţii LGBTQIA+ (persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, queer, persoanele intersex, persoanele asexuale, n.red.), potrivit fundației Accept, organizatoarea evenimentului.
Tot anul acesta, Bucharest Pride a înregistrat și un nou record cu privire la numărul de participanți – 15.000 de oameni au defilat prin centrul Capitalei pentru a cere egalitate în drepturi pentru persoanele LGBT.
Anul trecut, în timpul pandemiei de COVID-19, fundația Accept obținuse autorizație de la Primăria Capitalei pentru un marș de 500 de persoane. Dar atunci, peste 10.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a susține comunitatea LGBT, iar mulți dintre ei au purtat măști de protecție. În anii anteriori, aproximativ 5.000 de persoane participau la Bucharest Pride, în 2019, respectiv 2018. În 2017, Marșul Diversității atrăgea doar 2.000 de persoane.
Prima ediție, în 2004
Bucharest Pride, cunoscut până în 2013 ca GayFest, a avut prima ediție în 2004 și abia anul următor, în 2005, s-a organizat și o paradă gay. Atunci, în jur de 850 de persoane aveau curajul să iasă în stradă.
Până la organizarea Cluj Pride, în 2017, Bucharest Pride era singurul eveniment de acest gen din țară.
„Este acel moment din an în care comunitatea noastră se poate simți liberă și în siguranță în propriul oraș, în București. Putem să fim vizibili, să ne simțim autentici și împreună pe Calea Victoriei”, a declarat pentru Libertatea Alex Zorilă, coordonatoarea Bucharest Pride.
„Ne așteptăm ca mai mult de 10.000 de persoane să fie în stradă, alături de noi, la Bucharest Pride”, a adăugat Zorilă, iar așteptările i-au fost depășite.
Marșul a început la ora 18.00, însă mii de persoane s-au adunat încă de la ora 17.00 pe Calea Victoriei, între Strada Sevastopol și Strada General Gheorghe Manu – punctul de întâlnire al participanților.
La o primă vedere, foarte mulți tineri îți apar în cale – copii, adolescenți și de vârsta studenției. Apoi, pe măsură ce mulțimea devine tot mai mare, percepția asupra vârstei dispare. Culorile curcubeului, pe care le poartă majoritatea – prin haine și accesorii – genți, pălării și steaguri uniformizează mulțimea, fără ca diversitatea să fie pusă în pericol. Vezi o mare de oameni veselă, colorată, gălăgioasă, ca la festival.
Sunt prezente familii cu copii și câini care poartă la gât eșarfe în steagul LGBT, și ei aliați ai comunității. La trei pași distanță, o fetiță se agață de piciorul mamei ei, în timp ce femeia face poze mulțimii cu telefonul. Fetița, în vârstă de 3-4 ani, poartă o rochie multicoloră și ține într-o mână un steag LGBT. În cealaltă, are un inorog de pluș. Până și încălțările le are în culorile curcubeului. E toată o lumină și o veselie.
„Mi se pare un act de curaj”
„E prima oară când mă aflu în contextul acesta și e o experiență extraordinară. Mi se pare o evoluție, un progres pe care societatea românească îl marchează în 2022. Dacă ne uităm în urmă cu 10 ani, cu siguranță că erau mai puțini oameni”, spune Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România, în timpul marșului.
Pe spate, duce cu el steagul Uniunii Europene. „Mi se pare că e un act de curaj, în primul rând, pentru toate persoanele, dar în special pentru toți tinerii care luptă pentru drepturile lor, pentru spații sigure, pentru recunoaștere și pentru o mai bună integrare în societatea românească”, adaugă Carnariu.
Are un mesaj pentru cei care nu se simt încă pregătiți să participe la Bucharest Pride, fie membri ai comunității, fie aliați ai acesteia: „Când nu te simți pregătit – acela e momentul în care trebuie să începi niște lucruri. Însă e OK și așa, adică nu e o problemă absența oamenilor din comunitatea LGBT într-o astfel de manifestație. E, mai degrabă, o alegere și cred că fix asta trebuie să respectăm – alegeri. Pentru asta trebuie să luptăm în continuare noi, ca societate, să oferim oamenilor spațiu în care să-și manifeste alegerile”.
„Marșul normalității” vs „Marșul diversității”
Mai devreme, începând cu ora 14.00, în București a avut loc, ca în ultimii ani, și o contramanifestaţie – un „marş pentru normalitate”, organizat de partidul Noua Dreaptă, la care în jur de 100 de persoane au mers din Piața Victoriei spre Mitropolie.
Participanții s-au îmbrăcat în cămăși populare, au afișat steagul României și au strigat sloganuri împotriva comunității LGBT. La marș au participat familii cu copii, preoți și adepți ai familiei tradiționale.
„Stop căsătoriilor, relațiilor și adopțiilor homosexuale”, scrie pe un banner. „Strămoșii s-au jertfit pentru România Mare, nu pentru căsătorii homosexuale”, stă scris pe un altul.
De asemenea, cei 100 de participanți la „marșul normalității” s-au arătat împotriva educației sexuale în școli, dar și împotriva „promovării ideologiei de gen”, potrivit mesajelor acestora.
„Trăiască familia naturală, moarte dictaturii toleranței”, au mai strigat ei.
„Cu ajutorul lui Dumnezeu, cei puternici dăinuiesc”, se arată pe o altă pancartă făcând trimitere la cele două cetăți biblice Sodoma și Gomora. În imagine, vedem cum steagul LGBT este distrus de flăcările trimise din cer, drept pedeapsă pentru „desfrâul” locuitorilor.
„Dumnezeu i-a creat pe Adam și Eva, nu pe Adam și Steve”, spune un alt participant la marșul Noii Drepte, un bărbat care pare să aibă în jur de 50 de ani.
După trei ore, „marşul pentru normalitate” s-a încheiat cu o rugăciune, pe Dealul Mitropoliei.
„E loc sub soare pentru toată lumea”
„Ei au organizat acest eveniment astăzi exact în acord cu ideea de a combate mesajul pe care cei din comunitatea LGBT vor să-l comunice, ceea ce nu mi se pare firesc”, spune președintele Consiliului Tineretului din România, care subliniază totuși că „e loc sub soare pentru toată lumea”.
„Ei țin la mesajul lor sau la ideea de a-i combate pe ceilalți?”, continuă Gabriel.
„E foarte important să se definească și ei și să înțeleagă că e mai important să-și manifeste valorile în care cred decât să încerce să combată un alt manifest. De fapt, în România, trebuie să luptăm să avem libertatea asta de a manifesta toți pentru ceea ce credem”, mai spune Carnariu.
În timp ce mulțimea se îndreaptă spre Parcul Izvor, în Piața Revoluției, un grup de 4 tineri cântă la chitară și voce piesa „Wish You Were Here”, de la Pink Floyd. Manifestanții îi aplaudă, iar câțiva dintre ei se opresc pentru a-i filma.
Andreea, în vârstă de 23 de ani, a venit la Pride alături de o prietenă. Cea din urmă ține o pancartă în mână pe care scrie „Sunt queer și flirtez cu toată lumea”. Andreea spune că a mai fost și anul trecut la marșul organizat în Capitală, iar aici se simte liberă și autentică. „Pot să fiu cine vreau eu, fără să trebuiască să mă gândesc foarte mult la cum mă exprim. Autenticitate, asta înseamnă acest marș pentru mine”, afirmă Andreea, într-un dialog cu Libertatea.
„La Pride-ul din Ucraina parcă defilam în cușcă”
Printre cele 15.000 de persoane, din mulțime se disting câteva persoane care duc în spate steagul Ucrainei. Tina și Katia sunt din țara măcinată de război, iar anul acesta participă la parada Pride din București. „N-am mai fost niciodată la un Pride până acum, nici în Ucraina, nici în alte țări, este prima dată pentru mine”, spune Katia, într-un filmuleț publicat pe pagina de Facebook a asociației Accept, organizatoarea marșului din Capitală.
„Eu am mai fost la Pride în Kiev, în 2017, și a fost inconfortabil pentru că eram înconjurați de polițiști. Parcă am defilat într-o cușcă, așa s-a simțit. A fost ciudat și înfricoșător”, povestește Tina.
„Vrem un spațiu sigur, vrem să luptăm pentru drepturile și libertatea noastră”, spun cele două. „Pride înseamnă să celebrezi și să lupți, în același timp, pentru drepturile persoanelor LGBT. Cred că aici, în București, ne vom bucura de un spațiu mai sigur”, a transmis Tina. Mai târziu, în Parcul Izvor, ea urca pe scenă pentru a le mulțumi voluntarilor și participanților la paradă.
Un alt băiat se plimbă printre oameni urându-le tuturor, în engleză, să se bucure de Pride și să se iubească. „Have a nice day, love is love and I love you all”, strigă el.
„Diversitatea ne face mai puternici”, se arată pe un alt banner. Ploaia nu a început încă, e înnorat, dar un grup de persoane și-a deschis deja umbrelele, colorate și ele în steagul comunității LGBT.
„Egali în fața legii”, „Doliu pentru PMB-ul capitalist”, „Multă ideologie de gen”, „Lesbiene, nu milițiene”, „Sus feminismul, jos comunismul”, mai strigă mulțimea.
Mesajele considerate obscene, luate în vizor de polițiști
Alex și Sabina au venit la Bucharest Pride pentru a-și arăta solidaritatea față de femeile din SUA care și-au pierdut dreptul la avort, în urma deciziei Curții Supreme din Statele Unite. Au două pancarte pe care scrie „Uterele libere, Patriarhatul pulbere” și „Faceți sex, nu război”.
„Noi am venit la paradă cu o bandană verde pe care o purtăm și eu, și prietena mea, ea este un însemn care a pornit din Argentina, de la o mișcare numită Marea Verde, pe vremea când avortul încă nu era garantat pentru femeile din Argentina”, explică Sabina, într-un dialog cu Libertatea.
„În momentul de față, însemnul este folosit în America, în contextul deciziei Roe vs Wade care a fost anulată, iar noi îl purtăm în semn de solidaritate cu protestele pe care le organizează ei. Sperăm că o dată pentru totdeauna o să vedem dreptul la avort garantat și în SUA, și în Uniunea Europeană unde trăim noi, și în toată lumea”, spun tinerele.
Ulterior, într-o postare pe pagina personală de Facebook, Sabina a menționat că a fost identificată și amenințată cu amendă de către polițiști, pentru că mesajul afișat, „Faceți sex, nu război”, este obscen.
„Unul dintre polițiști mă filma cu o cameră portabilă, în timp ce eram legitimată. Înainte de acel moment, nicio persoană nu a venit la mine să-mi spună că nu îi pică bine textul de pe pancarta mea”, a explicat tânăra.
Ambasadorul britanic Andrew Noble, pe scena din Parcul Izvor
În jurul orei 19.00, participanții ajung în punctul final al paradei, Parcul Izvor. Pe scena amenajată în parc, organizatorii evenimentului, membri ai comunității LGBT și aliați ai acesteia urcă pe scenă pentru a ține discursuri.
Unul dintre ei este ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, care a transmis un mesaj în limba română.
„Voi vorbi puțin, dar voi spune mult. Niciunul dintre noi nu e liber până când nu suntem liberi cu toții. Niciunul dintre noi nu va beneficia de drepturile omului până când nu vom beneficia cu toții de ele. A oferi comunității LGBT drepturi nu reprezintă o amenințare pentru nimeni. Noi toți, inclusiv guvernele noastre, trebuie să lucrăm pentru societăți inclusive, să protejăm legile tuturor. E de datoria noastră a tuturor să eliminăm inegalitatea și excluziunea. Happy Pride tuturor!”, a spus acesta.
De altfel, același mesaj fusese transmis de ambasadorul britanic și în interviul acordat zilele trecute ziarului Libertatea: „Nu cred că o societate e cu adevărat liberă, dacă milioane de oameni nu pot să-și trăiască adevărata viață”, a spus acesta.
Pe scenă și-a făcut apariția și Antonella Lerca Duda, femeie transgender și activistă pentru drepturile persoanelor LGBT. „Indiferent de orice atacuri vin asupra noastră, rezistați. Sunteți minunați și vreau să vă bucurați alături de mine”, spune Antonella la microfon.
Are și un mesaj pentru parlamentari: „Poate îmi dați și mie niște drepturi ca să mă pot căsători în România”. Mulțimea aplaudă, apoi huiduie. „Jos cenzura și jos capitalismul”, „Jos Putin și jos patriarhatul”, mai strigă ea. Mulțimea este încântată, aplaudă și strigă alături de activistă.
În acest moment, lumea e relaxată. Mulți s-au așezat direct pe iarbă sau pe steagurile aduse cu ei la paradă, se îmbrățișează, iar câteva cupluri se sărută.
„Happy Pride tuturor, bucurați-vă de muzică și ne vedem la anul”, încheie discursurile coordonatoarea evenimentului, Alex Zorilă. Petrecerea din Parcul Izvor a ținut până la ora 22.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!