REPORTAJ. Cum s-au văzut de la fața locului protestul naționaliștilor români și discursul lui Viktor Orban de la Tușnad. „Nu sunt violentă, dau numai din gură”

„Nu suntem în Ungaria!”, se aude pe o alee în trepte ce leagă Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Băile Tușnad de intrarea în tabăra Universității de Vară Tusvanyos. De sub coroanele copacilor se ivesc câteva steaguri ale României purtate de bărbați și femei cu pas alert. Sunt flancați de jandarmi. Erau așteptați, după ce Mihai Târnoveanu, șeful asociației naționaliste Calea Neamului, i-a organizat pe Facebook. 

Sunt sub 100 de oameni. Majoritatea poartă haine terne. Se distinge un bărbat masiv, cu beretă neagră pe cap și un tricou inscripționat „20 de ani de luptă. Noua Dreaptă”. Vestimentația a fost stabilită tot de Târnoveanu: într-o postare de vineri i-a îndemnat pe susținătorii săi „să vină îmbrăcați civil, fără costum național sau însemne specifice”. „Face parte din strategia noastră”, a explicat organizatorul. Câțiva, în special femei și copii, au rupt protocolul și și-au pus pe ei port popular, cu năframă și ie. 

„Am prietene unguroaice, dar totul până la autonomie” 

E ora 9.30 și într-o oră pe scena Universității de Vară va urca premierul Ungariei Viktor Orban. Ca în fiecare an, acesta ține un discurs politic la Băile Tușnad, alături de pastorul Laszlo Tokes și Zsolt Nemeth, șeful Comisiei de Politică Externă a Parlamentului ungar.

„Am fost anul trecut și Tokes și Orban au incitat cu autonomia. Ei, am venit să vadă că, totuși, nu e cazul, că mai suntem și noi pe aici”, spune Daniela, o femeie cu părul cărunt, care a venit alături de „domnul Mihai”. 

Femeia susține că în Ardeal are loc o maghiarizare a românilor din cauză că se desființează școlile românești, iar oamenii sunt nevoiți să-și dea copiii la școli cu predare în maghiară. Chiar și așa, susține că ea nu are nimic împotriva comunității maghiare atât timp cât membrii acesteia nu susțin ideea autonomiei. 

„Eu am prietene foarte bune unguroaice, dar totul până la asta”, adaugă femeia. 

„Nu sunt violentă, dau numai din gură”

Marșul naționaliștilor se oprește brusc, la primul punct de control. Jandarmii nu le permit să continue pe șoseaua ce duce spre tabără, organizatorii le spun că nu au primit brățările de acces. 

„Ia uite, mă, în țară la mine nu pot să mă deplasez liber”, se revoltă o femeie îmbrăcată cu o ie și cu o pălărie de paie pe cap. Femeia a reușit să se strecoare dincolo de bariera jandarmilor și este reperată imediat. „Stați liniștiți că nu sunt violentă, dau numai din gură”, le spune ea celor doi bărbați în uniformă care vin să o roage să se alăture înapoi grupului.

„Nu trebuie să vină să vorbească în România de pace. Pacea trebuie să existe. Granițele sunt delimitate”, își motivează, vag, prezența la Tușnad. A venit din Ploiești și spune că și ea are „două cunoștințe de etnie maghiară, care respectă legile și vorbesc și românește”. 

Atunci împotriva cui manifestă? „Problema mea este că, dacă trăiesc în România, să-mi fie respectate drepturile constituționale”, continuă femeia. Nu dorește însă să răspundă și la întrebarea „Cine nu le respectă?” și se întoarce la cei cu care a venit. 

Nu au existat incidente la întâlnirea naționaliștilor cu vizitatorii taberei

Vreme de câteva minute, organizatorii manifestației acuză că „maghiarii primesc acces și numai românii n-au voie să circule pe un drum public la ei în țară”. „Tocmai asta e problema, că este un drum public și îl blocați”, încearcă zadarnic să explice un jandarm. Negocierile nu îi conving pe oameni să facă cale întoarsă. 

Aproape de ora 10.00 li se permite să mai înainteze câțiva metri. Tot mai mulți vizitatori de la Tusvanyos își fac apariția și strada devine neîncăpătoare. Oamenii se strecoară pe lângă manifestanți sub protecția forțelor de ordine; unii filmează, alții îi privesc curios, dar cei mai mulți îi ignoră. Nu se produce niciun incident. 

În așteptarea coloanei care îl va aduce pe Viktor Orban la Tusvanyos, unii dintre naționaliști continuă să se certe cu jandarmii, alții să-și negocieze brățara de acces cu organizatorii. Un bărbat în ie cu broderie albastră și două cruci de lemn la gât se întoarce întristat. N-au vrut să-l lase și se gândește să-și ia schimburile civile, poate-poate are mai mult noroc. El a venit tot din Ploiești „să se plimbe la el în țară”. N-are niciun plan, dacă ar fi lăsat să intre, susține. 

Orban, așteptat cu cântece patriotice

Ca să anime protestul, câțiva încep să cânte melodii „patriotice”. „Melodii care se cântau și în armată, ca să mobilizeze echipa”, comentează bărbatul cu ie. 

Un tânăr, etnic maghiar din Târgu Mureș, se apropie și le face semn, sfidător, că nu se aud. Un jandarm intervine rapid și-l roagă să se retragă. Fără provocări! 

Bărbatul ar fi vrut să intre la discursul lui Orban, dar prietenii lui n-au știut că trebuie să se înregistreze, așa că în schimb stau toți și-i urmăresc pe protestatari. Zice că nu înțelege demersul românilor, că în Europa de astăzi etnia nu mai înseamnă nimic. „Trebuie doar să ne respectăm cu toții.” 

Crede, totuși, că autonomia i-ar ajuta pe maghiari să ducă o viață mai prosperă în România. „Județele astea sunt lăsate de izbeliște și toți banii se duc la București”, e el de părere.

Niciun protest la sosirea lui Orban

Aproape de ora 10.30 – momentul când premierul Orban ar trebui să-și facă apariția –, în repertoriul naționaliștilor apare melodia „Treceți batalioane române Carpații”. O femeie între două vârste, care tocmai trece printre ei, se întoarce brusc și le strigă, în română: „La război, la Ucraina, atunci, ce stați aici?”. La scurt timp după ce melodia s-a încheiat, a trecut coloana oficială, într-o liniște mormântală. 

În următoarele ore manifestanții au încercat, fără vreun succes, dar permanent, să-și facă loc înspre tabără. Toți cei veniți nu au reușit să stea de vorbă decât cu forțele de ordine și niciunul nu a putut intra în incinta Universității de Vară. 

Un eveniment mai sărac în simboluri secuiești 

Anul acesta s-au schimbat regulile de acces la Tusvanyos în ziua de sâmbătă când e programat discursul lui Viktor Orban. Au fost create șase puncte de unde vizitatorii puteau să-și procure brățările, după ce s-au înregistrat online – trei dedicate cetățenilor români, trei dedicate străinilor. Toate se dau pe baza actului de identitate. La ultimul punct de pe traseu, sunt controlate gențile și nu e permis accesul cu obiecte ce pot fi arme albe. 

În fața scenei se strâng rapid câteva mii de oameni. Mulți se îngrămădesc să-și facă poze înainte ca la pupitru să urce Viktor Orban. „Față de alți ani”, remarcă unul dintre participanți, „nimeni nu afișează simboluri secuiești”. În trecut oamenii mai veneau cu bentițe sau cu steagul secuiesc, articole ce lipsesc astăzi aproape complet. În schimb, tinerii poartă ghirlande sau brățări din flori artificiale portocalii, culoarea partidului Fidesz care guvernează la Budapesta.

Râsete și aplauze furtunoase 

Viktor Orban apare pe scenă la 10:35, flancat de Nemeth Zsolt, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, și Laszlo Tokes, episcop reformat. Aplauze furtunoase. Spectatorii nerăbdători îi fac poze și se ridică pe vârfuri să-l vadă mai bine.

Premierul își începe discursul cu o referire la Ministerul Afacerilor Externe din România, care i-a dat o listă cu subiecte despre care să nu vorbească. „Dacă președintele României vine în Ungaria nu o să-i spunem despre ce poate și nu poate să vorbească”, adaugă Orban. În văzduh se ridică hohote de râs, iar oamenii își aruncă priviri complice. 

Mulțimea explodează, oamenii fluieră și aclamează „Opaaa!” când Orban punctează: „Ni s-a transmis să nu vorbim de unități teritoriale românești inexistente, aici putem vorbi despre Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești”. Și aici e o ironie fină la adresa autorităților de la București.

Oamenii râd și când vine vorba de Marcel Ciolacu, despre care Orban spune că e „al 20-lea omolog” român al său, „poate numărul norocos”. Nu e clar dacă lumea se amuză pe seama instabilității politice din România sau pe seama longevității la putere a lui Orban în Ungaria, contestată de mulți din opoziție și societatea civilă. 

Zâmbetele de pe chipuri dispar când premierul ungar își începe discursul despre politica internațională. Cu brațele încrucișate, oamenii dau din cap aprobator când se amintește de căderea SUA în fața Chinei sau este criticată Uniunea Europeană. Finalul e marcat de o rundă parcă interminabilă de aplauze, în timp ce Orban salută publicul cu mâna la tâmplă. „Vik-tor! Vik-tor!”, se aude din public, nu prea tare, având în vedere că mulți se îndreaptă deja spre ieșire. 

O istorie personală de la Valea Uzului 

„Orban are dreptate”, spune Antal, un bărbat în vârstă, rumen în obraji. Vine cu soția de mulți ani la Tusvanyos și sunt obișnuiți cu felul de a fi al premierului. 

Îi cuprinde emoția pe amândoi când vorbesc despre viața lor de etnici maghiari în România. „Există rasism”, o spun apăsat. S-au lovit de naționalismul radical și au pătimit mult. 

În 2019, când a izbucnit conflictul de la Valea Uzului, Antal a fost acuzat de George Simion că l-a bătut în cimitirul eroilor. Susține că doar au vorbit, nici vorbă să se ajungă la violență. Ca urmare, s-a deschis proces. „A fost o demonstrație de forță, cu procurori și mascați la mine acasă”, a povestit Antal momentul când autoritățile au apărut în zori la ei în sat și au “trezit pe toată lumea”. Locuiesc într-o localitate vecină Văii Uzului. 

Între timp, Antal a câștigat procesul, dar soția s-a îmbolnăvit în ziua aceea. Astăzi, femeii i se umplu ochii de lacrimi și i se pune un nod în gât când își amintește întreaga istorie. 

Pentru Antal, Valea Uzului e doar un episod dintr-o istorie mai lungă care nedreptățește comunitatea maghiară. „În orice monument istoric, cum e de exemplu Castelul Corvin, nu se vorbește și despre ce au făcut maghiarii, ca și cum nu ar fi existat pe pământul ăsta”, explică Antal. „Într-o țară normală nu se cuvine așa”, încheie și își ia soția de braț spre ieșirea din tabără. 

„A fost mai moderat decât de obicei” 

Levente, un tânăr de 29 de ani, și iubita lui s-au mutat din fața scenei la coada pentru carne la grătar. Au venit pentru prima dată la Băile Tușnad, din localitatea maghiară Debrecen. Au trăit până la vremea facultății la Oradea și ulterior s-au stabilit în orașul aflat la nici 70 de kilometri de granița vestică a României. 

Cei doi tineri au venit pentru distracție, concerte și câteva evenimente culturale. Dar au hotărât să stea și la discursul lui Orban. Spun că le-a plăcut de el și au fost surprinși de prestația de anul acesta. „E tare glumeț și, în plus, a fost mai moderat în discurs decât e de obicei.” 

Totuși, amenințarea grupării naționaliste conduse de Târnoveanu i-a bântuit parcă, pe parcursul zilei. “Nu ne-am temut, dar nici n-am uitat de ei”, a spus Levente, sub privirea aprobatoare a iubitei sale. 

„Noi aici trăim în pace cu românii”

Domnul Bela trăiește în Tușnad, așa că vine la Tusvanyos încă din 1990. Astăzi e alături de un cuplu mai în vârstă și de o tânără. 

„Maghiarii din Ungaria sunt ca frații noștri. Suntem răspândiți în multe țări, că am avut stat mare”, spune el. În cei 67 de ani, în România, s-a simțit de multe ori discriminat, de aceea se simte mai aproape de maghiarii de pretutindeni. „Istoria și adevărul nu trebuie prezentate unilateral”, spune el. 

Discuția revine, inevitabil, la Valea Uzului. „Acolo nu sunt înmormântați eroii români, bunicul încă trăiește, are 99 de ani, și a fost în război, ne-a povestit”, intervine tânăra. 

Bela e întristat să vadă că Tusvanyos a devenit noua țintă a naționaliștilor români. „Noi aici trăim în pace cu românii, suntem vecini, ne ajutăm. Sigur că ne pare foarte rău când vedem așa ceva. Dacă ați fi maghiar, cum v-ați simți să vi se întâmple asta?”, spune bărbatul. 

Speranța lui rămâne în generația tânără, care să schimbe greșelile trecutului. „Eu am doi nepoței, de 3 și 6 ani, sper ca ei să trăiască într-o țară mai bună”.

Mai multe imagini de la Tusvanyos.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro