REPORTAJ. Cum s-a văzut la firul ierbii pelerinajul de la Șumuleu Ciuc. „Nu trebuie să știi maghiara, aici înțelegi cu sufletul”

Este frig sâmbătă dimineață la Miercurea Ciuc. O ceață densă și înecăcioasă acoperă munții, asfaltul este ud de la ploaia de noaptea trecută. Pe strada Szék, o mulțime de oameni se îndreaptă, în coloană, către Bazilica din Șumuleu. Se vorbește în maghiară, se vorbește puțin. Este abia ora opt, dar pelerinii par să aibă deja energie pentru întreaga zi. 

La intrarea în biserica franciscană s-a format coadă. În lăcașul de cult, „Femeia îmbrăcată în soare”, după cum este numită statuia Fecioarei Maria, privește de la înălțimea celor cinci secole pe care le-a traversat. Pe rând, credincioșii urcă piedestalul și cele câteva trepte, o ating, stau în genunchi și se roagă.

Afară, în curte, alte cozi sunt la corturile pentru spovedanie, unde călugării franciscani îi așteaptă pe oameni să-și spună ofurile. În același timp, o poartă mai încolo, la Spitalul de Boli Infecțioase, se vaccinează anti-COVID.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Attila, prezent

„Sunt ungur, sunt catolic și pentru noi pelerinajul este o tradiție”, spune Lang Zsigmond.

Este îmbrăcat precum Attila, cel mai mare conducător al hunilor, într-un costum negru cu margini aurite și căciulă îmblănită. Bărbatul de 43 de ani din Gheorgheni și-a adus cu el soția și copilul și mărturisește că au fost puține pelerinaje la Șumuleu pe care le-a ratat. 

Pandemia de coronavirus a anulat anul trecut pelerinajul și i-a împiedicat pe pelerinii obișnuiți să participe la cea mai mare adunare religioasă a catolicilor din România. Au urmărit slujba online, iar fizic, la biserică, au putut asista doar câteva sute de oameni.

„A fost trist, în biserică eram 16 oameni, iar în curte, doar câteva sute”, își amintește călugărul Guia Laurean Hugó, rectorul Bisericii Franciscane de la Șumuleu Ciuc.

Deși nu la fel de mulți ca în alți ani, peste 35.000 de oameni au participat sâmbătă la pelerinajul de Rusalii.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Kilometri de credință

Au mers zeci de kilometri din localitățile din jurul orașului Miercurea Ciuc, cu mașinile, pe jos sau cu bicicleta. Și alți vreo doi kilometri de la mănăstire până sus, la altarul dintre munți.

Ce îi motivează pe oameni să străbată un drum atât de lung ca să participe la pelerinaj? „E un gest, un fapt de mărturie că suntem credincioși, suntem catolici și suntem copii ai lui Dumnezeu și fii ai Fecioarei Maria”, explică preotul Guia Laurean Hugó, rectorul Bisericii Franciscane de la Șumuleu Ciuc.

Cântărețul de operă care a mers pe jos 380 de kilometri

Copil al Fecioarei Maria se consideră și cântăreţul de operă Levente Molnár, care a parcurs pe jos o parte din drumul dintre aşezarea maghiară Máriapócs şi localitatea Şumuleu Ciuc. Îmbrăcat în costum tradițional, cu o vestă de lână de culoare bej, Molnár a strâns de pe traseul său în jur de 260 de panglici cu mesaje de rugăciune de la credincioșii care nu au putut participa la pelerinaj.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

„Am fost un fel de misionar”, spune el, declarându-se mândru de poporul maghiar, pe care îl vede foarte credincios.

„Eu cred că e cel mai frumos eveniment pentru noi, secuii, și pentru toți credincioșii. Toți ungurii au un respect pentru Maria, pentru religie, suntem credincioși, suntem o națiune foarte bună. Credem în Dumnezeu, iar Fecioara Maria ne ajută și venim mereu să-i mulțumim, să ne arătăm recunoștința”, a spus Levente Molnár.

„Cine știe cât mai putem veni”

Traseul de la Bazilică până la altarul din aer liber este dificil. Sunt mai multe rute, unele mai ocolitoare, altele mai abrupte, prin care pelerinii au putut ajunge la liturghie, în funcție de zonele din care au venit și de puterea fiecăruia.

„Urc din ce în ce mai greu, dar nu mă las”. Are aproape 70 de ani și așteaptă începerea slujbei instalat pe un scaun mic din lemn pe dealul din fața altarului. Bărbatul ne vorbește, ușor poticnit, în limba română. 85 la sută din populația județului Harghita este formată din etnici maghiari.

M-am gândit că cine știe cât mai putem veni că suntem în vârstă. Cine știe ce mai e anul viitor.

pelerin:

După slujba de dimineață de la Bazilică, mai mulți tineri îmbrăcați în costume tradiționale secuiești au dus până la altarul din aer liber Laborumul, steagul sfânt al Șumuleului. Este un obiect foarte important pentru secuii din Harghita. A fost purtat de pelerini an de an, încă din 1567.

Un pelerinaj pentru toată lumea

Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc are o istorie de aproape cinci secole și a început ca un simbol al victoriei credincioșilor în fața Principelui Ioan Sigismund, care a încercat fără succes să-i convertească pe secui la religia unitariană. Evenimentul religios a devenit astăzi cel mai mare pelerinaj al catolicilor din estul Europei și are în centru statuia Fecioarei Maria din mănăstirea franciscană, despre care se spune că e făcătoare de minuni și că le-a dat speranță catolicilor în 1567.

Liturghia a început în jurul prânzului și a fost oficiată de episcopul auxiliar de Alba Iulia, Kerekes Laszlo, care a fost numit în această funcţie anul trecut, de Papa Francisc.

Un astfel de eveniment le-a lipsit deopotrivă catolicilor și adepților altor religii. Pentru că pelerinajul de la Șumuleu nu mai este de multă vreme doar pentru catolicii maghiari, ci aduce la un loc catolici, ortodocși, protestanți și nu numai.

„Eu sunt botezată ortodox, dar am venit cu prietena mea, care este catolică, pentru că am vrut să văd cum este pelerinajul. E prima dată când vin și mi se pare frumos. Și foarte bine organizat”, spune o tânără de 30 de ani din Miercurea Ciuc.

Katalin a venit din Elveția

Cei mai mulți au venit din Miercurea Ciuc și din localitățile apropiate. Au fost însă și oameni din orașe precum Arad, Timișoara și Cluj. 

„Îmi doresc să fie mai bine, să avem înțelegere între oameni, între naționalități, să scăpăm de pandemia asta, M-am rugat pentru liniștea sufletească”, spune o femeie.

Eu m-am rugat la Dumnezeu să fie iarăși cum a fost cu doi ani înainte, să fim liberi și sănătoși.

Katalin, 35 de ani:

Katalin, care este din Miercurea Ciuc, dar locuiește efectiv în Elveția, a zburat de-acolo special pentru pelerinaj și a adus-o cu ea pe fiica sa cea mică și care participă la adunarea de Rusalii de când era în burta mamei.

Katalin avea planuri să vină în Miercurea Ciuc și anul trecut, dar pandemia i le-a dat peste cap. 

În mulțime, se mai vedea câte-o mască. Păstrarea distanței nu le-a reușit tuturor.

Pontius Pilat, bucuros că scapă de „online”

„Anul trecut a fost bine în online, dar s-a simțit lipsa comunității”, spune Levente Szekely.

El l-a interpretat pe Pontius Pilat în spectacolul despre Drumul Crucii, jucat fără excepție în ultimii 25 de ani de un grup de peste 60 de tineri și copii, de obicei în duminica Floriilor. Grupul „Passio” de la Șumuleu a pus spectacolul în scenă cu muzică și dans.

După slujbă și după ce preoții i-au împărtășit pe credincioși cu hostia, pâinea sfințită, pe dealul din fața scenei au rămas copiii, care i-au urmărit pe actori cu ochii mari și au alergat pe lângă ei pe traseul pe care Iisus-actorul și-a dus crucea.

„Eu zic că limba dansului este limba universală, și pentru români, și pentru maghiari, și pentru alții înseamnă același lucru. Și pentru copii, și pentru bătrâni înseamnă același lucru. Am văzut un copilaș plângând în brațe la mama sa și l-am întrebat ce s-a întâmplat și a zis că crede că omul (personajul lui Hristos, n.r.) va muri. I-am spus că nu va muri și că după spectacol putem merge la el să vadă că nu s-a întâmplat nimic, este numai un spectacol. Deci înseamnă că ceea ce noi am vrut să prezentăm ajunge și la copiii de 4 ani”, spune Szekely, care dincolo de scenă este agent consultant.

Grupul „Passio” face acest spectacol din pasiune, niciunul dintre membri, cu excepția a vreo două persoane care au făcut balet, nu are legătură cu teatrul sau cu muzica. Iringo Olah-Banyay, care conduce grupul, l-a „moștenit” de la profesoara sa de balet pe când avea mai puțin de 20 de ani.

„În urmă cu 200 de ani, au mai jucat aici, la Șumuleu Ciuc, Patimile lui Hristos, deci are o tradiție mai veche și am vrut să ducem mai departe tradiția asta. Nici nu ne-am gândit în urmă cu 25 de ani că o să nască un lucru așa frumos”, mărturisește Iringo, care a interpretat-o pe Fecioara Maria.

Slujba dintre munții Șumuleul Mic și Șumuleu Mare s-a încheiat în aplauzele îndelungate ale zecilor de mii de pelerini. Dealurile au rămas goale. În vârful lor, cuvântul „misericordia”. Adică „milă”, în latină.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 21

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro