- Loiali ei înșiși mândriei locale, foști și actuali colegi, politicieni și oameni din administrația locală a Botoșaniului îi creionează lui Marius Budăi o imagine de „soldat credincios partidului” și spun că „l-a stricat ultima perioadă ca ministru al muncii”.
- Fief PSD, Botoșaniul „l-ar vota pe Budăi cu două mâini dacă ar candida acum”, spun locuitorii cu care am discutat. „Și-a făcut imagine bună când era la Pensii și băga pe oricine în birou, de la bătrânici la primari, indiferent de culoare politică”.
- Surse politice locale o indică pe Doina Federovici, fostă senatoare și actuală șefă a Consiliului Județean, drept cea care l-a propulsat pe Budăi. Federovici este și șefa organizației feminine din PSD. Ajuns la București, el a fost preferat și de alți lideri social-democrați, începând cu Liviu Dragnea. Apoi, ceva s-a întâmplat.
Botoșaniul are reputația unui oraș cu tradiție multietnică și cu un patrimoniu cultural special. Într-o declarație transformată în butadă, patronul echipei de fotbal din oraș, Valeriu Iftime, spunea că fotbaliștii nu vin la el tocmai pentru că Botoșaniul are un anume statut: „Ei vor Guță, Minune, noi le dăm Enescu, Luchian, Iorga și Eminescu”.
Mai puțin activ cultural e chiar teatrul din Botoșani, care se renovează de aproape 10 ani și e încă acoperit de pânzele albe de construcții în acest final de iarnă. Mai puțin culturale sunt acuzele, care vin chiar din PSD, și-l indică pe ministrul botoșănean Marius Budăi, 50 ani, drept „un mascul alfa”, care a sunat în noapte o colegă deputată în 2022 și a avut derapaje la adresa femeilor și în 2023, la o întâlnire politică.
Mândria locală
Aici, în Botoșani, Budăi e o probă de succes local în lumea mare a rechinilor politici, după cum îl descrie un interlocutor cu vechi state în politica din Moldova. Un ministru din Botoșani, o raritate în ultimele guverne, un nume pe care mulți oameni din județul din capătul de nord-est al țării și-l doreau.
„Cu toate că am rămas fără vreo 20.000 de oameni la ultimul recensământ, suntem un oraș cu 30.000 de bugetari din vreo 80.000 de locuitori. Pentru unii dintre acești lucrători la stat e o mândrie să aibă pe cineva așa sus”, spune unul dintre cei cu care am discutat. Oglindire a situației din toată țara, unde alianța PSD-PNL-UDMR a construit o liniște aparte, nici măcar cei care l-au lăudat pe ministru nu au vrut să o facă cu nume și prenume.
ANL-ul din centru
Vizităm o zonă bună a Botoșaniului, un bloc ANL aflat între Piața Mare și „bazarul” din oraș.
Blocul este plasat aproape de halele schițate pe vremuri de Anghel Saligny, unde acum vânzătorii din Republica Moldova vând bomboane Bucuria și nuci dulci la vrac.
„Budăi n-a fost niciodată bogat până să plece la București. Nici amărât nu era, fiindcă a intrat de mic în politică. Și, chiar dacă bani n-avea, avea spate. A prins apartament în cel mai tare bloc ANL din Botoșani, cel de lângă bazar, făcut în 2004”, începe un om care îl cunoaște bine pe ministru. Aici e blocul.
Interlocutorul spune, lucru confirmat de alți oameni din oraș, că ministrul muncii a intrat de la cumpăna dintre anii ‘90 și 2000 în TSD, Tineretul Social Democrat. Aici i-a cunoscut pe cei care aveau să-i faciliteze ascensiunea.
Primul descălecat la București
Lângă unul dintre ei, Cătălin-Ovidiu Buhăianu-Obuf, Budăi a simțit pentru prima oară puterea Bucureștiului. I-a fost consilier parlamentar și șef de cabinet lui Buhăianu. Asta se întâmpla când Buhăianu, ajuns actual șef al Sălii Polivalente din București, a prins un post de deputat în legislatura 2004-2008. „A fost șofer”, spun oamenii care n-au apreciat saltul prematur al lui Budăi.
„Nu îi era neapărat șofer lui Buhăianu”, explică alți oameni. „Dar mai avea și el de condus, să ducă acte, să aducă, să meargă în teritoriu. Așa că toți i-au pus ștampila șofer. Îl vedeau la volan? Șofer”.
În paralel, Budăi lucra și la o firmă de curierat. „Tot atunci și-a făcut și facultatea. Noi nu prea știm, la nivel local, decât că a terminat-o târziu (n.r. – la 36 de ani, în 2008) și că a făcut-o la «Spiru». Cum a făcut-o, vă dați seama, că era și magazioner la DGASPC, și consilier, și de toate în perioada aia”, explică o sursă Libertatea.
„Ma-ga-zi-o-ner!”
Magaziner. Sau magazioner, cum îl pronunță lumea. Politicienii, foști și actuali, o spun cu năduf. Peiorativ. Unii îl numesc și „Mariusică de la gogoșari”, cel care „știa tot ce e pe raftul de la magazia” Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Botoșani între 1998 și 2008.
„Ce scrie în CV? Referent, inspector de specialitate? De ce le-o fi rușine să treacă adevărul?! Ma-ga-zi-o-ner! Așa să scrieți. Asta era, magazioner”, începe un fost angajat de la DGASPC Botoșani.
Un alt angajat DGASPC spune însă că pe finalul deceniului și jumătate petrecut de Budăi la direcția de protecție socială, el s-a ocupat și de achiziții.
Dar nu Budăi, ci un alt nume apare în achizițiile din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în dreptul responsabilului de achiziții din acei ani: Valeriu Duman. Duman a fost contactat de Libertatea, dar n-a oferit un răspuns.
„Foarte disciplinat în partid”
În 2006, după ce Buhăianu a ieșit temporar din PSD și a trecut în tabăra portocalie, Budăi a revenit la Botoșani. Ascensiunea sa politică a continuat. „A fost disciplinat. Cu toate că nu e foarte strălucit, omul a știut mereu să aibă grijă și a prins mereu culoar. Asta contează în politică, să nu deranjezi și să-ți faci treaba”, povestește un cunoscut.
Budăi a făcut de toate la nivel local pentru partid. A lipit și afișe. A făcut orice.
Politician din Botoșani:
Așa a intrat Budăi, spun sursele politice, în grațiile unui personaj-cheie la nivel local. Doina Federovici, 48 de ani.
Fostă vicepreședintă a CJ, apoi senatoare, actuală șefă PSD Botoșani și șefă de Consiliu Județean, Federovici este în partid simbolul dominației social-democrate în județ. Astfel a ajuns șefă a organizației de femei a Partidului Social Democrat.
Doina
„Cum să vorbească femeile din PSD când șefa lor e cea care l-a propulsat pe Budăi?”, explică unul dintre oamenii cu care discutăm în Botoșani.
Spre deosebire de Budăi, Federovici, 48 de ani, a avut o ascensiune rapidă. În 2012 era deja senatoare din partea Partidului Social Democrat.
Și ea putea să fie ministru, însă s-a luat o decizie internă la nivel de partid ca toți cei care conduc filialele județene să preia consiliile județene. De asta Doina, cea care l-a propulsat pe Budăi și l-a trimis în Parlament, a rămas pe plan local.
Politician din Botoșani:
În Botoșani, Federovici și-a creat un renume de politician de neatins. „Face rar conferințe de presă, în general nu ia întrebări de la ziariști. Sunt puține publicații care mai scriu critic la adresa ei. Monitorul de Botoșani e cea mai cunoscută”, povestește un localnic.
Libertatea a încercat să discute, chiar la Consiliul Județean, cu Doina Federovici despre statutul ei de șefă a femeilor PSD și despre relația politică cu Marius Budăi. Nu a putut fi contactată.
„Deschidea ușa la bătrânele”
În 2013, Budăi a ajuns de la DGASPC la Casa Județeană de Pensii (CJP). O nouă numire politică.
Clădirea impunătoare a CJP e pe Calea Națională din Botoșani, la 5 minute de mers pe jos de Consiliul Județean. Beneficiu relaxat al orașului cu administrație la câțiva pași distanță.
Noul director al Casei de Pensii Botoșani, Ioan Buzilă, are 33 de ani în instituție și doar cuvinte de laudă pentru Budăi. El spune că Budăi avea mereu „ușa deschisă”, „și când era la Pensii și băga pe oricine în birou, de la bătrânici la primari, indiferent de culoare politică”.
„Era foarte volubil, primea pe oricine la discuții. Ne-a ajutat și pe partea de achiziții, el venea de la DGASPC, de la achiziții”, spune Buzilă.
Din această clădire, Budăi a plecat atunci când a ocupat poziția de deputat ales de botoșăneni. Postul său a fost suspendat și, în caz de avarie, poate reveni acolo, explică un om informat.
Cum a intrat Budăi în grațiile lui Dragnea
Din 2016, Marius Budăi a stat mai mult la București. „Deputatul de Botoșani a intrat în grațiile multor politicieni de-acolo pe același sistem de loialități absolute, nenegociabile, prin care a ajuns și apropiatul doamnei Federovici”, ne spune o sursă.
Cel mai important nume național, indicat de politicieni ca maestru de parcurs al lui Budăi, este cel al lui Liviu Dragnea. „Îl lăuda când apărea pe aici”, spun mai multe surse.
Cu susținerea adăugată a lui Dragnea, complementară alianței cu Federovici, Budăi a ajuns ministru al muncii pentru prima oară (noiembrie 2018-noiembrie 2019).
Când Liviu Dragnea a convocat marele miting în Piața Victoriei, Budăi apare în postura de cap de coloană.
A dat ANL-ul pe vilă
Tot în 2017, Budăi a părăsit blocul ANL din centrul Botoșaniului și s-a mutat în cea mai șic zonă. A devenit proprietarul unei vile în Lebăda-Rai, cartier mărginaș care face parte din Curtești, localitate limitrofă.
Numele Lebăda-Rai vine de la îmbinarea celui al zonei, care se numește Lebăda, cu denumirea lacului din josul dealului, lac numit Rai.
Perimetrul rezidențial e într-o continuă expansiune: în sud se construiesc alte case, iar peste drum s-a fondat un centru comercial.
Vila de 142 de metri pătrați, cu terenul aferent, de peste 400 de metri pătrați, a fost luată de Budăi dintr-un credit Prima casă de 302.000 de lei.
Tot atunci a vândut un apartament, o moștenire de la tatăl său, și și-a schimbat parcul auto. În locul unui Cielo vechi de două decenii apar un BMW X3 și un Renault Megane.
Petreceri și faptele de care e acuzat
Prin Botoșani umblă vorba că la vilă se mai dă câte o petrecere care nemulțumește vecinii. „A mai dat omul o petrecere și s-a mai pus o muzică tare. Sunt casele apropiate, aleile înguste, se aude ușor dintr-o parte în alta”, spune un om care îl apără pe Budăi.
Printre sursele politice locale consultate de Libertatea e o unanimitate. Toți spun că despre Budăi „cel de pe vremuri” nu s-a auzit să sune femei noaptea. Întrebați dacă s-a auzit în Botoșani de evenimente asemănătoare, ei spun că „doar ce am citit sau ce ni s-a spus după ce a ajuns la București”.
Mai bea și pe aici câte un pahar, dar avea grijă în public. În rest, ieșea la un pahar cu prieteni apropiați, are un loc în care merge în sâmbetele când vine din București.
Sursă politică Libertatea:
„În primii ani, omul era fad, trecea nebăgat în seamă, se pierdea printre toți angajații DGASPC sau cei din PSD, până să ajungă la Pensii, nu era cineva important la nivel local”, povestește un martor al ascensiunii lui Budăi.
„Gruparea Olguța Vasilescu”
Însă, conchid unii dintre ei, cei care-l cunosc pe Budăi, „ceva s-a schimbat în ultima vreme, de când este ministru”. „Nu spun că i s-a urcat la cap de când s-a văzut ministru, dar știți cum e la unii, pare că e prea mare căciula și le cade peste ochi”, spune un om din partidul lui Budăi.
În ultimii ani, Budăi a rămas de trei ori fără permisul de conducere. De fiecare dată pentru viteză. Prima dată, în 2019, în Iași. În 2020, la Neamț. În 2022, în Vrancea.
Prin Botoșani circulă și versiunea că „PSD-ul a vrut să i-o facă pentru că a crescut în sondajele interne”. E indicată „o grupare a Olguței Vasilescu”, primarul Craiovei și colegă de partid cu Budăi. Alți interlocutori spun însă că oamenii ministrului ar fi împrăștiat varianta „rivalității cu Olguța Vasilescu” tocmai pentru a-l proteja în ochii localnicilor. Sunt și botoșăneni care-i iau apărarea și îl atacă pe Marcel Ciolacu.
„El trebuia să recunoască și atât. Așa, i-au dat ocazia lui Ciolacu să recunoască cu jumătate de gură și asta i-a făcut și mai rău”, spun oamenii apropiați de Budăi.
Conform lor, Ciolacu trebuia să facă exact ce fac Federovici și Budăi. „Să nu discute niciodată decât în medii jurnalistice amicale”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
valihaita • 06.03.2023, 15:45
A crezut Libertatea c-o sa faca un mare val cu aceasta ancheta si a cam dat chix ! Pe la Ipotesti nu v-ati plimbat?
mrc.inl • 06.03.2023, 10:16
Despre pasiunea lui pentru alcool niciun cuvânt! S-o fi învățat la București să bea până poftește la deputate cu sau fără soț lângă ele. Sau bea numai când e gratis, la chefurile PSD, că plătește fraierul de român.