REPORTAJ. De ce se aud manele, trap și muzică electronică din Piața Obor: „Pusesem de mult timp ochii pe spațiul ăsta”

„Urc scara pân’ la cer yo/Lumea-mi zice ușor, ia-o ușor/Eu zic «ia un loc»/«Ia un loc»/«Ia un loc»/«Ia un loc»/«Ia un loc»”, cântă Bruja pe mica scenă amplasată pe un balcon lateral al Halelor Centrale Obor, sub luminile colorate care ating din când în când și mulțimea din față.

Afară, pe stradă, lângă un felinar, un bărbat cu o sticlă de bere în mână strigă ceva, dar nimeni nu-i dă atenție. Oamenii sunt în muzică. Trapperița Bruja, pe numele ei real Teodora Mîzgoi, dansează pe toată scena, antrenându-i cu energia ei și pe ceilalți. 

Pe 12 mai, în cartierul bucureștean Obor s-a auzit trap. Cu o seară în urmă, au răsunat manele.

Cum au ajuns trapul și manelele să împartă scena în Obor

„Pusesem de mult timp ochii pe spațiul ăsta, mi s-a părut mișto”, spune Andrei Crăciun, capul Disco Obor și cel care deține clubul Krănuț din București. Se întâmpla cu câteva ore înainte de concertul lui Bruja din a doua zi de Disco Obor. Între timp, barmanul încă aranja sticlele de bere și apă, iar echipa tehnică făcea ultimele teste de sunet.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Când a gândit proiectul Disco Obor, Andrei, în vârstă de 34 de ani, l-a văzut ca pe o serie de mici concerte care să aibă în centru mai multe tipuri de muzică, de la manele la electronică și trap. O diversitate, așa cum crede că sunt și oamenii din Obor. Cu gusturi, pasiuni și din pături sociale diferite. De aici și alegerea de a o aduce într-o seară de spectacol pe Prințesa de Aur, iar în următoarea, pe trapperițele Brașov, pe numele real Andreea Irimia, și pe Bruja.

Alternativa

„Suntem văzuți ca o scenă alternativă, deși nu înțeleg la ce suntem alternativă”, adaugă el râzând.

Tânărul a promovat Disco Obor pe Facebook, sub mottoul „susținem producătorii locali”, ca o ironie la faptul că toată lumea vorbește despre promovarea producătorilor români.

Dar se referă, totodată, și la artiștii români din underground.

Andrei Crăciun a lucrat o perioadă la clubul Control din București. În 2016, împreună cu niște prieteni, a înființat Ponton, un spațiu muzical pe malul lacului în Parcul Carol. A fost modul lor de a oferi o scenă celor pasionați de muzica electronică și de subgenurile sale.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

„Am crescut cu niște grupuri care și-au format propriul stil și propria direcție pe plan local din zona underground. Nu ne interesează neapărat mainstream-ul”, explică Andrei.

Magia Pontonului a ținut doar câteva zile, pentru că au pierdut spațiul din Parcul Carol. Apoi au deschis clubul Kran, la magazinul Cocor, dar și acesta a durat doar un an. Andrei și prietenii lui au păstrat numele și au continuat să organizeze concerte de muzică electronică underground în sistem nomad, în alte cluburi sau puburi care i-au găzduit.

400 de oameni la Prințesa de Aur

În ianuarie 2020, Kran s-a transformat în Krănuț și s-a stabilit într-un club de noapte de pe Moșilor, din mijlocul Capitalei. După mai puțin de două luni, se închidea din cauza primelor cazuri de COVID-19 și odată cu intrarea României în starea de urgență. Acum funcționează din nou.

Tot pandemia i-a stricat și proiectul Disco Obor, care ar fi trebuit să se lanseze anul trecut. „Ne-a închis atunci COVID-ul chiar cu câteva zile înainte să-i dăm drumul”, își amintește Andrei.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Anul ăsta, când s-a ivit din nou ocazia să facă evenimentul, și-a spus că trebuie să înceapă în forță. Așa că a adus-o pe Loredana Anghelache sau Prințesa de Aur, cum i se spune pe scena manelelor. A fost un adevărat succes. Biletele la concertul ei s-au vândut ca pâinea caldă, iar terasa Halelor a fost neîncăpătoare.

În jur de 400-500 de oameni au cântat „Să înceapă piesa,/Să cânte prințesa” și „They dont care about us” a lui Michael Jackson împreună cu Prințesa de Aur.

Pe balconul unui monument istoric proiectat de nepotul lui Creangă

Concertele Disco Obor nu au loc printre tarabele cu roșii și ceapă din interiorul Halelor, așa cum au crezut jumătate dintre cei veniți prima dată la concert. Ci pe balconul de la primul etaj al Halelor Centrale Obor, bijuteria cartierului cu același nume proiectată de arhitectul Horia Creangă, unul dintre nepoții scriitorului Ion Creangă. Este monument istoric.

Sub balcon se află faimoasa terasă cu mici, dugheana cultă cu antenă 6G care a ajuns într-un articol din New York Times.

Oborul a căpătat, cu timpul, un fel de dimensiune culturală diversificată. Există o hală veche și una nouă, modernă, cu tarabe cu fructe și legume, magazine alimentare, măcelarii, plafare și vitrine cu lactate. Aproape e și un mall, construit de doar câțiva ani, iar de-a lungul străzii dintre metrou și mall, negustorii ambulanți își vând și acolo cireșele, roșiile, cartofii și tot ce mai au din producția proprie. Unii au venit cu flori, alții, cu huse de telefoane și brizbrizuri colorate.

Pe vremuri, prin secolul al XVII-lea, zona pe care se află acum Piața Obor era gazda execuțiilor publice. Un secol mai târziu, a devenit târg de vite și se numea „Târgul de Afară”, pentru că funcționa dincolo de hotarele orașului.

Astăzi răsună de muzică. Dacă nu e trap, e Nicu Paleru și Vlăduța Lupău în boxele de la terasele cu mici. 

Mai puțini ascultători de trap

„A fost un succes la Prințesa de Aur”, a mărturisit Andrei. La concertul de muzică trap au fost mai puțini spectatori – mai puțin de jumătate decât în prima seară. Nu știe de ce, dar crede că unul dintre motive – pe lângă faptul că „toată lumea ascultă manele, chiar și cei care spun că nu” – este că trap-ul nu are încă un public atât de numeros și este format mai degrabă din tineri.

În muzica de afară, e deja mainstream, pe când la noi, a rămas încă în underground. Totuși, începe să câștige teren. Trapul a explodat în România odată cu Șatra B.E.N.Z, prin 2015, deschizând drumul pentru noi artiști. În trap, un subgen care combină muzica electronică cu hip-hop, rock și rap, versurile sunt mai mult recitate decât cântate.

„E a doua zi de concert, trebuie să ținem cont că ieri (11 mai, n.r.) a fost Prințesa de Aur”, spune Brașov, după ce a terminat de cântat și și-a tras sufletul – și o țigară.

Cel care trebuie să fie

Cu gluga pe cap și tatuată din cap până-n picioare, îmbrăcată băiețește și cu unghiile negre, Andreea Irimia se declară, totuși, surprinsă de publicul pe care l-a găsit în Obor, de cum a fost primită. „E cel care trebuie să fie, care acceptă toate zonele muzicale”, afirmă ea.

A început să compună și să cânte prin 2015, când trap-ul nu era atât de cunoscut. De vreo 17 ani locuiește în Spania, acolo s-a lansat. Așa că melodiile ei încep într-o limbă și se termină în alta. 

În România a cântat prima dată în 2018, apoi un an mai târziu și din nou în 2020. A avut concerte în București, Cluj și Brașov, a cunoscut și alți trapperi locali și a văzut că scena trap-ului este în dezvoltare și în România. Asta o face să-și dorească să se mute înapoi în țară.

„Cred că aici e scena mea, în creștere. Văd foarte mult sprijin”, mărturisește.

Andreea își spune Brașov pentru că a copilărit în zonă, dar îl scrie cu „s” pentru că spaniolii nu știu să-l pronunțe. Sursele versurilor sale sunt întunecate, scrie despre depresie, moarte, anxietate, relația cu familia. „Fac un cocktail de pastile,/Am sânge pe față, lama era oxidată/Vreau să zic că sunt OK, totul e bine,/Stați liniștiți, au grijă de mine”, cântă Brașov în Acting Out.

„E uimitor că în sfârșit se dezvoltă undergroundul în România, să aibă o scenă în București, altceva decât o discotecă mică”, spune Brașov.

Prea puțină muzică

Andrei Crăciun e de acord. Undergroundul adună public. Dar are nevoie și de spații în care să se dezvolte. Crede că încă „e prea puțină muzică” pe care industria din mainstream o numește „alternativă” și nu există nici suficiente resurse prin care artiștii și DJ-ii să experimenteze, în afară de câteva cluburi mici, din Centru.

De-asta s-a și gândit să aducă în Obor muzica ce se aude în Krănuț. 

Concerte, toată vara

„E foarte diferit. M-am simțit expusă. De la un eveniment între patru pereți am trecut la un eveniment către tot Oborul”, spune Brașov. Dincolo de look-ul dur, tânăra de 27 de ani are încă emoții înainte să urce pe scenă.

Deocamdată, au avut loc doar primele trei seri de spectacol. Dar Andrei speră ca Disco Obor să țină toată vara. Și în fiecare vară, spune el, dacă îi va mai oferi spațiul Ci-Co SA, compania care a produs sucul Cico și cea care deține Halele Centrale Obor din 1996.

„Muzica nu e doar pentru oamenii din centru, e pentru toată lumea, inclusiv pentru Obor”, spune Andrei Crăciun.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro