- Un hub internaţional pentru instruirea piloţilor care vor zbura cu supersonicele americane F16, asta susţin oficiali din trei state NATO că va funcţiona în câteva dintre containerele cu aer condiţionat şi internet din baza aeriană aflată în judeţul Ialomiţa.
- La sosirea oficialilor, două avioane F-16 au decolat demonstrativ din bază. Acestea au survolat neîntrerupt pe tot parcursul conferinţei de presă, mai bine de o oră. Militarii de la sol au explicat că piloţii au fost informaţi în timp real cu privire la finalul evenimentului, moment în care au coborât pentru o serie de cascadorii, spre încântarea oficialilor, care au plecat însă înainte de aterizare – şi ea demonstrativă.
- Întregul eveniment a fost marcat de festivism militar şi de declaraţii optimiste cu privire la rolul bazei aeriene din Bărăgan pentru aviaţia NATO. Cele mai repetate cuvinte: „consolidare”, „cooperare”, „împreună”.
- „Analizăm cele mai eficiente căi de integrare pentru instruirea piloților ucraineni”, a spus ministrul apărării Angel Tîlvăr în discursul său – singura cuvântare rostită în limba română. Acesta nu a putut oferi o dată la care piloţii de peste Nistru ar putea ajunge în România. Au vorbit mai deschis însă, pentru Libertatea, ambasadorul Ucrainei în România şi unul dintre instructorii olandezi.
Cum arată noul „European F-16 Training Center”
Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” de lângă Feteşti. Mai exact, din satul Borcea, pe terenul căruia se află o bună parte din suprafaţă. Unitate militară strategică, de interes internaţional, ascunsă în Câmpia Bărăganului. Locul beneficiază de un pitoresc camuflaj românesc.
Pe timp de noapte, unitatea e chiar şi mai greu de găsit: drumul naţional care conduce la poarta principală nu are iluminat stradal. Sătenii din Borcea spun că, acum trei ani, au avut şi ei becuri pe şosea: era campanie electorală, iar unul dintre candidaţi le-a cumpărat şi le-a montat pe stâlpii de curent. Numai că, după alegeri, văzându-se învins, şi-a luat becurile înapoi şi a lăsat satul în întuneric. Satul înseamnă aproximativ zece case încă locuite, printre ruinele altor case, lăsate pradă degradării.
Poarta principală, camuflată şi ea de două betoane imense, care opresc trecerea. Se intră prin dreapta, după ce treci de câteva grămezi de iarbă, frunze şi crengi uscate, ce arată a miniaturale staţii de compost.
„În reconstrucţie de 6-7 ani”
În perimetrul funcţional al bazei aeriene, recentele lucrări de modernizare sunt vizibile. Asfaltul pare rezistent chiar şi la şenile de tanc, iar mai aproape de bordură iarba e perfect tunsă. „Ne cerem scuze, noi suntem în reconstrucţie de 6-7 ani, încă n-am început să ne aranjăm”, încearcă un plutonier major de aviaţie să destindă atmosfera dintr-un autobuz plin cu jurnalişti. „Aici ar trebui să fie noul parc auto, care încă nu este gata-gata, aici ar trebui să fie terenul de sport, în partea dreaptă vedeţi nişte containere”, continuă acesta să fie ghid al bazei militare.
Centrul european de instruire F-16. European F-16 Training Center. În fapt, împrejmuite de un gard cu sârmă ghimpată, câteva containere cu aer condiţionat, internet şi ecrane inteligente. E şcoala în care vor învăţa să piloteze avioane F16 primii şapte studenţi români. „Un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice şi know-how de ultimă generaţie”, va explica ministrul apărării, Angel Tîlvăr, în conferinţa de presă.
- Primele cinci aeronave F16 ale Forţelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat deja la Feteşti săptămâna trecută. Două dintre ele au fost expuse la ceremonia din hangarul inaugural. Din Olanda, urmează să mai ajungă 13 de aparate de zbor. Din Norvegia, alte 32. Acestea se adaugă escadrilei de 17 aeronave din Portugalia, deja operaţionale. În total, în România vor fi 64 de avioane F16.
Cursurile pentru piloţi, „«academics», cum le spunem noi”
Până la oficiile de final însă, jurnaliştii sunt invitaţi să vadă centrul, instructorii şi pe cei şapte studenţi de 32 de ani, așezați deja în bănci, totuși, în poziţia de drepţi. Pe ecranul ce serveşte drept tablă sunt proiectate trei siluete de avioane F16, văzute din unghiuri diferite.
„Sunt şeful acestui centru!”, spune comandorul și şeful centrului de instruire F-16. „Programul începe de azi. De mâine vor începe efectiv cursurile, «academics», cum le spunem noi”, continuă acesta. Nu poate spune câţi piloţi vor fi formaţi în centru – „în funcţie de necesităţi”. Nu ştie când vor veni piloţii ucraineni să se pregătească aici.
Miza centrului e să formeze piloţi români, poate vor veni şi aliaţi, „dar noi deocamdată antrenăm piloţi români”, insistă, în ciuda întrebărilor jurnaliştilor.
Cât durează un modul complet pentru a putea deveni pilot?
„Depinde de nivelul de înţelegere şi de vorbire a limbii engleze. Tot ceea ce se întâmplă în comunitatea F16, mai mult decât atât, în comunitatea NATO, este în limba engleză. Deci, în primul rând, trebuie să fii proficient (expert, n.r.) în limba engleză. Mai mult decât atât, în funcţie de background-ul (istoricul, n.r.) pe care-l are fiecare pilot, depinde cât de mult durează să ajungă operaţional pe F16”, mai spune şeful centrului.
„Am terminat Academia (Forţelor Aeriene, n.r.) în 2013, iar din 2016 am zburat pe MiG21 LanceR (Mikoyan-Gurevich, n.r.). Am făcut misiuni de poliţie aeriană”, spune unul dintre cei şapte piloţi.
Cum va arăta o zi din viaţa sa, aici, în bază? Dimineaţa va participa la programul de instruire, prima parte fiind alcătuită din cursuri, „academics”, iar apoi se va pregăti folosind şi simulatorul din bază. În fiecare zi, mult sport, nu există o alimentaţie specifică, dar el are grijă de sănătate, mai povesteşte veteranul MiG21, începătorul F16.
„Vrăjitorul” din Bărăgan: Primele zboruri, la început de decembrie
Zborul cu F16 e mai uşor decât zborul cu MiG21, pentru că supersonicul american are sisteme automatizate pentru multe dintre operaţiunile pe care piloţii români erau obişnuiţi să le facă, manual, pe avionul de provenienţă sovietică, explică unul dintre instructorii americani. Deşi e filmat şi vorbeşte fără menajamente în faţa ecranului cu prezentarea PowerPoint, bărbatul de origine americană refuză să-şi spună numele. „Wizard (vrăjitor, n.r.), puteţi să folosiţi Wizard”, aşa se recomandă.
vor petrece piloţii români pe F16 în perioada de pregătire, explică „Vrăjitorul”. El însuşi are peste 4.000 de ore de zbor.
„Suntem foarte încântaţi să fim aici şi, probabil, primele zboruri vor avea loc la începutul lunii decembrie. Deocamdată, vom avea 12 avioane, dar cred că în cele din urmă vor fi 18 avioane în România”, mai spune „vrăjitorul”.
Nu răspunde însă la nicio întrebare privind piloţii ucraineni. „Suntem aici doar pentru români, doar pentru asta avem contract. Dacă aliaţii vor trimite studenţi aici, probabil că vor avea cursuri specifice şi vom lucra împreună cu ei la un syllabus (programă, n.r.), dar acum nu e cazul”, explică acesta reporterilor Libertatea. Răspunde însă la întrebări mai personale: nu e originar din Texas, îi place România, e aici de câteva săptămâni, a venit de mai multe ori, a văzut „the city of Feteşti”, a vorbit cu oamenii şi i-a plăcut.
„Perspectiva olandeză”: piloţii ucraineni vor veni la vară
Toţi instructorii românilor sunt militari din străinătate. De exemplu, ofiţerul olandez care-şi spune „Slinger”: „Voi aduce aici o serie de piloţi instructori, care vor asigura pregătirea de bază. Pe lângă asta sunt ofiţerul resposabil cu siguranţa zborului, adică protecţia piloţilor şi a aeronavelor”, explică acesta pentru Libertatea.
Are 2.000 de ore de zbor: a zburat pe avioane F16 pentru aproape 20 de ani, dar asta nu arată o realizare profesională aparte, şi faptul că a avut acelaşi loc de muncă foarte mult timp, îşi explică el. „E o un loc de muncă amuzant”, conchide.
„E o zi specială pentru România”, spune colonelul olandez Bok, cel care a organizat amplasarea şi punerea în funcţiune a Centrului european de instruire F-16. E singurul militar care îşi dă numele. Şi singurul care răspune la întrebarea privind piloţii ucraineni: „Venirea lor depinde de Guvernul României şi de Lockheed Martin (compania care asigură instructorii şi mentenanţa, n.r.). Dar cred că cel mai devreme ar putea veni la mijlocul anului viitor. Cel puţin aceasta este perspectiva noastră, a olandezilor”, spune el, într-un dialog cu reporterul Libertatea.
Care este perspectiva ucraineană?
„Nu am o dată exactă în acest moment”, răspunde ambasadorul Ucrainei în România, Igor Prokopchuk, pentru Libertatea. „Pe scurt, tot ce avem e interesul şi voinţa părţii ucrainene şi înţelegerea politică, ajunsă la cel mai înalt nivel, că piloţii ucraineni ar trebuie să facă parte din primul val de piloţi instruiţi în acest centru. Vorbesc despre orice piloţi care vor veni aici, indiferent că sunt sau nu din ţări NATO”, continuă acesta. Oficialul e însoţit la eveniment de ataşatul militar al Ucrainei în România.
Există o înţelegere că piloţii ucraineni vor face parte din primul val care ajunge aici, iar acum trebuie să stabilim toate detaliile cu privire la instruire. Din partea noastră, există un interes enorm pentru a pregăti piloţii noştri cât de rapid se poate şi pentru a putea folosi capabilităţi F16 pentru a apăra Ucraina.
Igor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei în România:
Incertitudinea şi aşteptările confuze ale oficialilor intervievaţi de reporterii Libertatea sunt însă în opoziţie cu imaginea creată de apariţia delegaţiilor de la Bucureşti. Urmează ceremonia de inaugurare a Centrului european de instruire F-16.
Ceremonia de hangar
Puţin după ora 12.00, o coloană de maşini cu girofar albastru îşi face apariţia în stânga unui hangar în care sunt aşezate, de-a stânga şi de-a dreapta pupitrului, două avioane F16. Maşinile opresc însă la umbra unui MiG 21 Lancer, cu inscripţia „911”. Avionul nu mai zboară de mult timp, dar e vopsit frumos, în culori atrăgătoare. „O să-l vedem în curând la muzeu”, ne spun unii dintre militarii din bază. „Dar l-am adus aici că dă bine”, explică ei.
După ce toţi oficialii coboară din maşini, două avioane F16 decolează demonstrativ chiar pe pista din faţa hangarului festiv. Piloţii vor rămâne în aer mai bine de o oră, cât timp membrii delegaţiei îşi vor spune discursurile. Atunci când ceremonia va ajunge la final, aceştia vor fi informaţi să pregătească un program artistic de acrobaţii şi, apoi, aterizarea. Exerciţiile impresionante în aer nu-i sensibilizează însă pe oficiali, care vor pleca înainte ca avioanele să atingă, din nou, pământul.
Festivitatea din hangar constă într-o serie de discursuri optimiste. Pe care militarii din bază le ascultă pasivi, dar drepţi, în uniformele călcate la dungă, cu un singur epolet, aşezat peste stern. Sunt mai bune decât cele cu doi epoleţi pe umeri, care se mai desperecheau în maşina de spălat, zice unul. Dar, oricum, le vor schimba şi pe astea, cu altele, „mai trainice şi mai frumoase”.
Ministrul apărării: „Totul e planificat”
„Lucrurile s-au derulat foarte repede. Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată”, spune ministrul apărării, Angel Tîlvăr. „Ne propunem nu doar să antrenăm un număr semnificativ de noi piloți de F16, ci să obținem noi calificări pentru piloții care operează deja F16”, mai spune acesta. Social-democratul a fost profesor de limba engleză, însă îşi ţine discursul în română.
„Este un pas înainte pentru ceea ce vedem în ultima perioadă cu agresiunea Rusiei. Am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina. Nu aducem doar antrenamente pentru F16, dar și suport militar de mai multe tipuri”, constată, de la pupitru, şi Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România.
Kajsa Ollongren, ministrul apărării din Olanda, declară: „Este un efort multinațional pentru a întări siguranța europeană. Pentru mine este un exemplu extrem de bun, pentru că nicio țară europeană nu-și poate asigura propria securitate. Trebuie să stăm împreună și să lucrăm împreună”.
După discursuri, oficialii înconjoară curioşi unul dintre avioanele așezate în hangar, îşi fac fotografii şi mai dau alte declaraţii de presă. Ceremonia se încheie. La final, celor mai importanţi dintre participanţi li se înmânează câte o plachetă cu simbolurile centrului.
Sătenii din Borcea: „Dacă ei dau cu rachete, noi dăm cu rachiu”
Înapoi la sătenii din Borcea. Care combat cu umor teama că zona în care locuiesc ar putea fi o ţintă militară. „Am buncăr în casă, în caz de ceva. Am vin, ţuică, murături, dacă mai tai şi porcul, stau acolo pân la primăvară”, zice un sătean. „Dacă ei dau cu rachete, noi dăm cu rachiu”, îşi duce gluma la capăt.
De când România a intrat în NATO, relaţia dintre săteni şi militarii din bază s-a schimbat considerabil, remarcă altul. „În anii 90, un căpitan, mare şmecher, a vrut să-şi facă ilegal vilă mare aici. M-am dus la militari, i-am luat toată cărămida şi am vândut-o! Păi, n-a rămas căpitanul fără casă? Noi ne-am luat blugi, ne-am luat bere, a fost bine”, îşi aminteşte borceanul.
„Acum, doar zgomotul de la avioane ne aduce aminte că e o bază militară acolo. Dar ne-am obişnuit, că e la fel de când eram noi copii. Şi dacă nu ne-am fi obişnui, ce?, cine se pune cu MApN-ul?”, e concluzia altuia.