- Ancheta DIICOT arată că mai multe fete, dintre care două chiar din comuna Balș, au fost abuzate sexual timp de mai mulți ani, iar imagini cu aceste abuzuri circulau „în toată comunitatea rurală”;
- Primarul comunei a spus pentru Libertatea că la el nu au ajuns niciodată informații despre astfel de fapte, deși era prieten cu familia uneia dintre fetele abuzate;
- Atât victimele, cât și agresorii erau în evidențele asistenței sociale de la primărie: proveneau din familii destrămate.
În comuna Balș cu peste 3.000 de locuitori se reconstruiește. Aflată între Târgu-Frumos și Botoșani, pe un drum național care străbate chiar inima satelor, utilajele lățesc șoseaua și toarnă asfalt încins. Și primăria e proaspăt tencuită și văruită, literele cu numele comunei încă nu sunt lipite integral pe perete.
Și în rândul oamenilor din comună se reconstruiește încrederea.
Încrederea că infracțiunile care s-au petrecut în ultimii ani, când 4 fete au fost abuzate aproape zilnic de un grup de tineri – unii dintre ei de aceeași vârstă cu victimele, nu puteau fi oprite de „oamenii obișnuiți”. Deși judecătorii au precizat în motivare că „faptele erau cunoscute de comunitate”.
Primarul de atunci, Vasile Acatrinei, actual consilier local al PSD, găsește o altă justificare pentru tăcerea localnicilor, arătând înspre victime.
Nu știu de ce nu a sunat nimeni la Poliție. Nu pot să-mi dau seama. Probabil că și fetele, dacă ar fi fost într-adevăr forțate și cum spun ele, probabil ar fi spus, că nu cred că au fost legate acolo, ostatice.
Fostul primar:
Asistent social: „Am încercat să intervenim când erau copii, dar nu am avut cu ce”
În motivarea prin care instanța a explicat cum a ajuns la pedepsele date tinerilor, se spune explicit, de mai multe ori, că atât din cercetările procurorilor, cât și din mărturiile depuse în instanță, comunitatea din Balș știa de aceste abuzuri. Și că filmulețe cu abuzurile inimaginabile la care erau supuse fetele circulau în mai multe cercuri. Libertatea a încercat să afle de ce nu a reacționat nimeni din comună.
Mihaela Romaniuc, asistent social din Balș, nu crede ca au fost multe persoane din comunitate care să fi avut acces la imaginile cu abuzurile fetelor și să nu fi făcut ceva. „Doar în rândul cercului lor de prieteni”, precizează asistenta.
„Doi tineri care sunt și frați erau lăsați în grija bunicilor, aveau probleme cu școala, ambii agresivi, violenți, au mai săvârșit și alte fapte, erau deja în evidența poliției. Erau și în evidența noastră, i-am consiliat, am avut în atenție cazurile lor, am încercat să intervenim să îi sprijinim când erau copii, dar nu am avut cu ce. Au derapat, nu era suport în familie, lipsa părinților contează foarte mult”, explică Mihaela Romaniuc.
Familii destrămate sau cu probleme
Atât fetele abuzate, cât și agresorii lor provin din familii vulnerabile. Dar povestea lor nu este una izolată în România.
Una dintre copilele victime vine dintr-o familie destrămată. Mama, plecată de acasă, locuia cu concubinul. Tatăl, rămas singur cu copiii, lucra aproape non-stop pentru a-și întreține familie.
Familia celeilalte fete agresate din comună era „mai legată”, a explicat Mihaela Romaniuc. Cu toate acestea, tatăl „a căzut în patima alcoolului”, spune actualul primar, Constantin Golduț. În motivarea judecătorilor se arată că bărbatul era violent cu fiica sa, care a și plecat de acasă în seara în care a fost violată de tinerii din sat.
Primar: „Bănuiesc că trimiteau imaginile în grupurile lor, copii teribiliști”
Actualul primar al comunei spune că, deși nu era la conducere în 2020, candidase și cu patru ani în urmă și era „racordat” la ce se întâmpla în Balș. Nu a auzit niciodată, spune acesta, discuții în comună că s-ar fi știut despre abuzuri: nici înainte de venirea procurorilor DIICOT, nici după aceea.
„Comunitatea nu cred că știa. Cel puțin eu sigur nu știam, iar toți cu care am vorbit mi-au spus că au aflat atunci, când a explodat, când a venit DIICOT și i-a luat la audiere. Am văzut și eu argumentul că imaginile circulau în comunitate, dar la mine nu au ajuns, și doar mă uit și eu pe internet, pe Facebook. Bănuiesc că trimiteau în grupurile lor, copii teribiliști, fără creier”, a spus Constantin Golduț pentru Libertatea.
Primarul spune totuși că „este condamnabil ce au făcut” cei care au știut și nu au sunat la autorități. Pune lipsa de reacție pe seama izolării și a reticenței din mediul rural.
Comuna Balş a fost înfiinţată în 2004 şi este una dintre cele mai sărace din judeţul Iaşi.
„Nu a vorbit cu mine, din rușine”
Este și o problemă de mentalitate, din partea tuturor, explică asistenta socială Mihaela Romaniuc.
Aceasta a participat la audierea fetelor, alături de procurori, și povestește că a fost surprinsă că fetele nu au venit la ea, mai ales că se întâlneau des în timpul anchetelor sociale făcute de Primărie.
„Una dintre ele mi-a spus când am întrebat-o de ce nu a vrut să vorbească cu mine că îi era rușine. «Nu pot să vorbesc de față cu dumneavoastră, mi-e rușine, că atât de mult m-ați rugat să fiu cuminte, să merg la școală, să ne vedem de treabă, cum să vă spun ce am tras sau ce am făcut». Ele sunt acum reintegrate, dar trauma lor există în continuare, nu știm când sau dacă va trece”, explică Mihaela Romaniuc.
Rușinea și vinovăția sunt emoțiile cel mai frecvent întâlnite la copii care trec prin abuzuri sexuale, arăta într-un interviu pentru Libertatea psihologul Patricia Aramă care audiază victime minore ale infracțiunilor sexuale. „Din rușine nu povestesc, ulterior apare vinovăția că nepovestind au contribuit la situația aceasta”, explica psihologul.
Fetele adolescente care au trecut prin aceste abuzuri au fost violate de mai mulți băieți, au fost vândute către bărbați adulți, forțate să consume alcool și supuse unor umilințe extreme, apoi șantajate că imaginile cu ele vor fi publicate pe rețelele sociale.
„Oamenii se ascund acum”
În afara primăriei, pe ulițele din sat, oamenii ridică din umeri și se fâstâcesc când sunt întrebați dacă au auzit despre violurile care s-au petrecut în Balș în urmă cu 3-4 ani.
Un bărbat la 50 de ani, care locuiește în apropierea casei unuia dintre agresori, spune despre băieți că „nu i-am plăcut niciodată”. Auzise că se întâmplase ceva, „dar mai mult cu alte infracțiuni”.
„Eu știu că le aveau cu hoțiile, a găsit poliția multe scule la ei acasă, motocoase ascunse în pământ, drujbe băgate în saci și aruncate în pârâu. După aia am auzit că se ocupau și cu fete și cu din astea, când a venit DIICOT-ul. Eu nu credeam, chiar dacă păreau copii așa… Nu prea stăteam de vorbă cu ei și nu așteptam să mă salute”, spune bărbatul.
În sat poate se știa că făceau, dar oamenii se ascund acum, eu nu am niciun interes să protejez pe nimeni.
Sătean din Balș:
Pe altă uliță din sat, un bărbat care rupea crengile uscate din livadă și le adună grămadă spune că a auzit de ce s-a întâmplat, dar nu vrea să spună dacă a aflat înaintea poliției sau nu. Tot ce știe este că băieții au făcut dintotdeauna probleme, „au fost mereu niște derbedei”, și că i-a spus fiului său, de vârsta lor, să nu umble cu ei.
Soția sa, venită din spatele casei, e mai fermă:
„Sigur se încârdoșa cu ăștia, stătea mereu cu ei serile, când la unul, când la altul, jucau cărți, stăteau pe telefoane până târziu, cum fac băieții astăzi. Noroc că băiatul meu are prietenă și unde era el, era și ea. Altfel sigur umbla cu ăștia”, povestește femeia.
Fostul primar încă nu e convins de ce s-a întâmplat
Cel mai puțin convins de ce s-a întâmplat în sat este fostul primar, Vasile Acatrinei. El este cel care a și dat o mărturie scrisă în fața instanței în care a spus despre agresori că sunt harnici, cuminți și că n-au făcut niciodată probleme.
Susține că nu știe dacă sătenii văzuseră sau nu imaginile cu abuzurile, doar că la scurt timp după descinderea procurorilor mai mulți localnici i-ar fi spus că sunt niște filmulețe postate pe internet și că „mai mult de asta i-a luat pe băieți”.
„Atunci când nu știam ce caută poliția acolo lumea zicea că cică fetele alea ar fi fost de bunăvoie acolo. Bun și dacă erau de bunăvoie, ar mai fi venit poliția? Domnule, am fost surprins, ei munceau într-adevăr la un băiat la o firmă de construcții. Îi vedeai ba la garduri, ba la case… Știam că erau băieți, că umblau cu fete, ca fiecare copil, dar nici că au ajuns acolo”, spune fostul primar.
Dar subliniază că lucrurile astea țin acum de trecut și nu pare convins că agresorii au fost vinovați. Își amintește că, imediat după arestarea lor în vara lui 2020, în comunitate părea că totul a fost o neînțelegere, pentru că „fetele au venit de bunăvoie”.
Ce s-a întâmplat cu tinerii acuzați
Deși pe parcursul cercetărilor cei nouă tineri au negat acuzațiile, după trimiterea în judecată, șapte dintre ei au recunoscut, pentru a beneficia de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă. În cazul celorlalți doi, procesul va continua prin procedura obișnuită. Cum o parte dintre infracțiuni au fost comise în perioada în care inculpații erau minori, pedepsele au fost și mai mici.
- Cea mai aspră condamnare: 10 ani și 8 luni de închisoare pentru liderul grupului, tânărul de 20 de ani, găsit vinovat pentru viol în formă continuată, pornografie infantilă și trafic de minori.
- Cea mai blândă pedeapsă: 1 an cu suspendare și muncă în folosul comunității la școala din comună sau la primărie, pentru „veteranul” grupului, un bărbat de 30 de ani acuzat că a șantajat-o pe una dintre victime să întrețină relații sexuale, însă fata nu a cedat.
Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă, o parte dintre agresori și procurorii DIICOT atacând-o deja la Curtea de Apel Iași.
În acest timp, fetele din comuna Balș care au fost abuzate au urmat ore de terapie sub supravegherea DGASPC, una dintre ele plecând din comunitate la o rudă în Spania.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro