Reportaj din Paris după o săptămână de proteste cu un milion de oameni: „Nu sunt aici doar împotriva reformei pensiilor, sunt împotriva sistemului care funcționează pentru elite”

Ieri a fost a șaptea zi de grevă națională în Franța. Profesori, angajați din sistemele de transport public, pompieri, polițiști sau studenți au solidarizat să oprească reforma pensiilor.

Sute de mii de oameni au protestat din nou, după ce săptămâna trecută aproape un milion de persoane și-au strigat nemulțumirile în stradă.

Trenuri anulate, stații de metrou închise, navetiști care se trezesc cu noaptea-n cap să poată ajunge la muncă, școli fără profesori, cozi kilometrice de mașini, mult mai multe biciclete, trotinete și turiști dezamăgiți că vizitează Parisul în plină criză socială – asta vezi în regiunea pariziană de pe 5 decembrie, de când a început greva francezilor nemulțumiți de noul sistem de pensii propus de guvern.   

Conform Ministerului de interne, în Paris au protestat marți 39.000 de oameni și 339.000 la nivelul țării. Sindicatele vorbesc însă de peste 100.000 de manifestanți doar în Paris.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Majoritatea se tem că noul sistem de pensii îi va face se lucreze mai mult pe bani mai puțini și speră să reușească ce-au reușit în 1995, când au oprit o reformă similară după aproape o lună de grevă și proteste.  

„E simplu, o să pierdem bani la pensie”

Magritte, o profesoară care a protestat marți, e sintetică: „De ce e important să protestăm? E simplu, o să pierdem bani la pensie”. Școala ei nu e închisă, însă „jumătate din profesori sunt în grevă”.

„Protestez pentru că mi-e teamă pentru viitorul meu”, a spus Kristine, o studentă în anul doi la psihologie care a participat la manifestație cu trei colege de la facultate. „Vreau să am garanția unei pensii corecte. Sistemul bazat pe puncte e nedrept, toată lumea va fi grav afectată, nu doar cei din sistemul public”, a explicat tânăra. 

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Nici statul, nici francezii nu dau înapoi 

„Sistemul universal e ca iPhone-ul meu”, a declarat în glumă premierul Edouard Philippe marți, când sudul Parisului era blocat de manifestanți. „O tehnologie foarte complexă, pe care nimeni nu o înțelege, dar e foarte ușor de folosit pentru toată lumea”, a apărat el sistemul.

Ieri, în a șaptea zi de grevă, Philippe era așteptat să explice ceea ce „nimeni nu înțelege”, dar declarațiile lui par să-i fi înfuriat mai tare pe unii dintre contestatarii reformei. Reprezentanții celui mai mare sindicat al transportatorilor publici, cât și al unui sindicat al polițiștilor au declarat pentru LeMonde că nu vor opri greva. 

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Marea schimbare propusă în reforma contestată de francezi presupune un sistem de pensii unitar, bazat pe puncte adunate în fiecare zi lucrată. Cum funcționează calculul pensiilor la privat și în sectorul public?

De exemplu, dacă lucrezi la privat, pensia îți este calculată în funcție de cei 25 de ani în care ai câștigat cel mai mult. În sistemul public, calculul se face în funcție de salariul din ultimele șase luni înainte de pensionare. 

Însă în funcție de meseria pe care o ai, matematica asta depinde de cele 42 de scheme de pensionare existente acum. Marea teamă a francezilor este că noul sistem va elimina beneficiile acestor diferite scheme de calcul.

„5 euro un hot-dog?”

În contextul grevei care a dat peste cap Franța, manifestațiile au scos în stradă nu doar sindicaliști și oameni îngrijorați de pensii, ci și pe cei care simt că Franța e o țară în care devine tot mai greu să îți asiguri o viață modestă. 

„5 euro un hot-dog?”, strigă revoltat un adolescent către colegii lui cu care a protestat marți. Îi era foame, dar s-a resemnat. 

„Sunt aici pentru părinții și pentru profesorii mei, pentru că nu vreau să fie nefericiți. Însă și pentru mine”, a spus adolescentul de 16 ani.

„Nu sunt aici doar împotriva reformei, sunt aici împotriva întregului sistem care funcționează doar pentru elită”, a spus Max, un tânăr angajat la stat care organizează activități extracurriculare pentru preșcolari și care e în grevă de pe 5 decembrie.  

La fel ca Max, Cecile nu are încredere în guvern și crede că trăiește într-un „sistem în care bogații devin tot mai bogați și săracii tot mai săraci”. Cecile e studentă la litere și consideră că trăiește un moment istoric. „E important să protestăm acum, mai ales în contextul internațional. Peste tot, oamenii se revoltă”. Viitoare profesoară de franceză, Cecile e îngrijorată pentru ce-o să vină. 

Am visat să devin profesoară, însă acum mi-e teamă, meseria asta pare să nu aibă valoare pentru stat, la fel cum multe altele nu mai au.

Cecile:

Cât vor dura protestele și greva, nu se știe. Cert este că astăzi se așteaptă o nouă mobilizare pe străzi, iar reforma va fi dezbătută în Parlament în februarie 2020.

Cum se calculează pensia în România

În România, pensia se calculează în funcție de numărul de puncte acumulate de-a lungul vieții, ca urmare a vechimii și a contribuțiilor. 

Din septembrie 2019, valoarea unui astfel de punct este de 1.265 lei. Cum, în medie, un pensionar are un punct, valoarea unei pensii medii în România este apropiată de această cifră. 

Potrivit Ministerului Muncii, pensia medie în țara noastră este de 1.372 lei. Din anul 2021, formula de calcul va fi schimbată, în conformitate cu noua lege a pensiilor, adoptată de PSD.

Pentru a primi pensie, un salariat trebuie să cotizeze 35 de ani. Femeile ies la pensie la 62 de ani, iar bărbații la 65. Contribuțiile pentru pensii sunt 25% din salariul brut al fiecărui salariat.

Pe lângă acestea există și pensii speciale, acordate în baza unor legi separate. De acestea beneficiază magistrații, militarii, polițiștii, jandarmii, spionii, angajații din penitenciare, dar și parlamentarii, primarii, aviatorii, diplomații, angajații din Parlament și cei ai Curții de Conturi.

Urmărește-ne pe Google News