REPORTAJ Fenomenul Jordan Peterson în România. Cu ce discurs a ținut în scaune 4.000 de spectatori. „Mesajele lui îi vor folosi în viaţă fiului meu”

„Vreau ca fiul meu să înveţe să stea drept, să-şi asume opiniile, să nu urmeze neapărat trendurile de turmă şi cred că mesajul lui Jordan Peterson îi va folosi în viaţă”, spune tatăl unui adolescent de 16 ani, care şi-a adus fiul la Sala Palatului pentru a-l urmări împreună pe celebrul autor canadian. Nu e singurul părinte de aici.

4.000 de locuri ocupate în Sala Palatului de către admiratori sau doar de către curioşi martori ai fenomenului Jordan Peterson. Până la 700 de lei au plătit pentru a-l vedea şi a învăţa lecţii de viaţă de la scriitor. 

La intrare, stand cu cărţi. Toate cele trei cărţi ale autorului: „Hărţile sensului”, „12 reguli de viaţă”, „Dincolo de ordine. Alte 12 reguli de viaţă”. Toate trei, sub 200 de lei. Un poster cu semnătura autorului – 100 de lei. Iar pentru cei care vor să-şi facă o fotografie-suvenir cu autorul, 1.141 de lei. În afara preţului de intrare. 

Printre cei care au în colecţia personală o astfel de fotografie: George Buhnici. Fotografia parlamentarului PNL Titus Corlăţean e făcută în Senatul României. Liberalii Sebastian Burduja, Pavel Popescu şi Robert Sighiartău n-au poze. La panoul evenimentului de la Sala Palatului s-a pozat cu Peterson deputata independentă (ex-AUR) Anamaria Gavrilă.

E a doua vizită a popularului intelectual în România, de data aceasta cu scopul de a promova cea mai recentă carte a sa, „Dincolo de ordine. Alte 12 reguli de viaţă”. Iar Bucureştiul este doar una dintre cele 11 destinaţii europene în care Jordan Peterson îşi prezintă cel mai recent bestseller internaţional.

Jordan Peterson este unul dintre cel mai bine vânduţi autori de cărţi de peste Ocean. Popularitatea şi expunerea activă din online au ridicat și multe critici. Adversarii de idei au dezaprobat felul în care acesta se raportează la încălzirea globală, pentru poziţia considerată a fi îndreptată împotriva feminismului sau a drepturilor persoanelor transgender ori chiar pentru dieta sa strictă, bazată exclusiv pe carne de vită. Pentru susţinătorii săi, aceste critici n-au făcut însă decât să le întărească simpatia. Iar în România, Jordan Peterson pare să aibă destui admiratori. 

Oamenii lui Jordan Peterson

Marţi seara, ora 18.00. Cu mai bine de o oră înainte de începutul conferinţei, oamenii deja se adună în faţa Sălii Palatului. În aşteptarea lui Peterson, Gheorghe Babasanda, un influencer aspirant oferă cărţi de vizită. Împărtăşeşte şi el aceleaşi idei cu starul serii şi se gândeşte să profite de faptul că are atâţia oameni în faţă pentru a pune bazele propriei comunităţi. „Să fim uniţi”, ne explică. E bucuros că e alături de „tribul” lui.

Deşi nu toţi poartă cămaşă, din mulţime se remarcă semnificativ mai multe gulere albe decât gulere albastre. Pentru unii, e o adevărată gală: costume şi adidaşi, machiaj de seară, bărbi bine pieptănate şi vestă deasupra taliei. Multe caiete şi agende în mâna stângă. Multe aşteptări. Alţii, smart casual. Tatuaje, malete şi geci de piele. Pregătiţi să fie inspiraţi. Numărul femeilor aproape cât al bărbaţilor. Curioşi. Majoritatea tineri. Câteva familii cu copii. Majoritatea n-au făcut încă primul milion, unii – încrezători că-l vor face. Alţii, măcar după atitudine, pare că deja s-au plictisit să numere banii. Câţiva dintre ei, aduşi aici de entuziasmul pe care doar vârsta adolescenţei îl poate oferi. 

„L-am descoperit pe YouTube şi am început să mă uit la fiecare videoclip şi chiar şi la publicaţiile lui. Îmi place mult ce spune şi nu puteam să ratez venirea lui în România. E o personalitate de pe internet, e o persoană publică şi e greu să-ţi dai seama cum e ca individ real. Sunt foarte curios să-l văd”, spune Petru, în vârstă de 15 ani. 

„Îmi place psihologia, iar Jordan Peterson e unul dintre cei mai buni pe nişa asta. Eu sunt aşa, mai pasionat de dezvoltare personală, de educaţie financiară şi de investiţii. Or, în investiţii, mindset-ul şi psihologia joacă un rol foarte important. Trebuie să iei contact cu lumea şi fiecare are propriile întrebări şi cerinţe, aşa că trebuie să te mulezi pe fiecare persoană în parte, nu poţi să ai doar un stil”, spune Darian, în vârstă de 24 de ani. De sub cămaşa deschisă la doi nasturi, se iveşte un tatuaj în limba italiană: „Tot ce facem în viaţă rămâne în eternitate”. E crezul lui. Dar are mai multe.

„Aşteptăm să ne motiveze mai departe”

„Am venit să aflăm mai multe despre carte (Dincolo de ordine, n.r.), pentru că abia am citit volumul unu (12 reguli de viaţă, n.r.). Şi aşteptăm să ne motiveze mai departe. Bine, depinde de noi să o facem”, spune Carla, 30 de ani. Ea îl ştie pe Peterson de peste un an, iar prietena sa Ana (33 de ani) de doar câteva luni. L-au descoperit pe TikTok, dar au avut timp să aprofundeze: au urmărit canalul lui de YouTube, au ascultat podcast-uri, s-au interesat. Şi, până acum, le-a plăcut ce-au auzit din partea autorului. Ana ne oferă cu umor acest exemplu facil: după ce l-a citit pe Peterson, acum îşi face patul în fiecare dimineaţă: „Dacă prima oară când te trezeşti faci un lucru productiv, cumva, tot restul zilei ai mai mult spor”, remarcă ea. Îşi dă seama că Peterson nu e chiar plăcut de toată lumea – „pentru că se opune corectitudinii politice, de asta e controversat”. Dar ele îl susţin.

Presa din România nu prea i-a cinstit însă opera populară a lui Jordan Peterson. După apariţia traducerii în limba română a cărţii „12 reguli de viaţă”, autorul a fost descris de către criticul şi istoricul literar Mihai Iovănel drept „un fel de Dughin – la fel de semidoct, la fel de carismatic, la fel de conservator, la fel de obsedat de postmodernism, la fel de prost”, scriitorul Dan Alexe l-a numit „guru pentru homari” şi „escroc la modă”, iar jurnaliştii de la Vice – „o forță puternică de îndoctrinare care știe cum să se adreseze unui public tânăr, preponderent masculin, alienat de societatea contemporană”.

Astfel de critici nu prea sunt agreate printre fanii lui Peterson din faţa Sălii Palatului. Dar prin mulţimea pestriţă se amestecă, totuşi, şi negaţionişti ai fenomenului Peterson. Arina şi Mădălina stau pe bordură, beau cola şi mănâncă chipsuri. Nu şi-au luat bilet la conferinţă pentru că, sincere să fie, nu prea-l plac pe invitat. Au venit mai mult aşa, să vadă ce tipologii de persoane vor să-l asculte pe autorul canadian. Pentru ele, spectacolul adevărat e mai degrabă în afara Sălii Palatului. Se uită la oameni şi se minunează. Au mai fost şi la prima venire a lui Peterson în România, tot ca să analizeze mulţimea. „Am văzut o mulţime de femei, oare ele nu l-au citit?”, se întreabă una dintre ele. „Şi mulţi părinţi cu copii!”, o completează cealaltă. Şi se mai minunează de preţurile biletelor, ale cărţilor, ale posterelor cu semnătura lui Peterson.

„Stai drept şi trage umerii înapoi”, regula numărul 1

„Apreciez evenimentul ăsta şi personajul foarte mult. Din prima carte, mi-a plăcut cel mai mult prima regulă, «Stai drept şi trage umerii înapoi», dar şi regula care spune să nu te compari cu alţii, ci cu tine din trecut. E vorba, totuşi, de un autor apreciat la nivel mondial”, spune Adrian, un motociclist în vârstă de 25 de ani.

„Avem aşteptări foarte mari. Suntem studenţi la Psihologie şi suntem foarte pasionaţi. M-a ajutat foarte mult să-l citesc pe Jordan Peterson”, spune Sergiu, în vârstă de 20 de ani. Şi ne oferă exemplul personal: „Vin dintr-un oraş foarte mic, în care mediul era plin numai de băutură, ţigări, iar oamenii nu făceau prea multe cu viaţa lor. Asta m-a făcut să-mi pierd încrederea în mine, pentru că eram înconjurat numai de lucruri negative”, spune tânărul. Şi pe Rareş, prietenul şi colegul său de facultate, l-a ajutat lectura lucrărilor lui Peterson şi spune că a remarcat armonia cu care, prin dese referinţe la texte biblice, Peterson vorbeşte despre poveşti arhetipale cu foarte multă valoare pentru lumea de astăzi, mai ales pentru cultura creștină din care facem parte.

De unde a apărut Jordan Peterson influencerul

Polemicile aprinse din jurul ideilor lui Jordan Peterson l-au păstrat pe autor pe agenda jurnaliştilor români. Presa culturală i-a urmărit dezbaterile, influencerii s-au lăsat impresionaţi de prestaţia sa literară, creştinii conservatori i-au lăudat credinţa, ideologii de duminică i-au elogiat „mintea curajoasă”, iar Vice i-a găsit asemănări cu Andrew Tate. O comparaţie pe care au acceptat-o până şi alte publicaţii: „Andrew Tate şi Jordan Peterson sunt principalii exponenţi ai aceluiaşi curent, cel care vorbeşte despre masculinitate şi cum trebuie să se comporte bărbatul modern, al cărui mod de viaţă ar fi atacat de forţele moderniste, progresiste, care condamnă aşa zisa «masculinitate toxică»”.

Succesul său la nivel mondial surclasează însă categoric insula de cunoscători din România. 44 de milioane de vizualizări pentru o dezbatere despre diferența de salariu între femei și bărbați, proteste în campusuri și postmodernism. Peste 230.000 de comentarii. Discuţia dintre Cathy Newman, jurnalist britanic, şi Jordan Peterson, din 2018, în studioul Channel 4 News, a fost o adevărată rampă de lansare pentru autorul canadian.

Astăzi, numărul urmăritorilor săi din online egalează cu uşurinţă numărul cetăţenilor multor state europene. 

Spectacolul Jordan Peterson

Seara începe cu o reprezentaţie de muzică clasică şi rock la chitară. Un scurt videoclip în care Jordan Peterson este prezentat: „doctor, profesor, psiholog clinician”. Câteva zeci de minute mai târziu, publicul va afla că invitatul nu mai activează, de fapt, ca profesor. Şi nu mai e nici psiholog clinician. A fost. Până când s-a exprimat public împotriva pronumelui personal „they”, folosit în engleză pentru persoanele care nu se identifică nici ca bărbaţi, nici ca femei (împotriva legii C-16 din Canada prin care anumite grupuri minoritare sunt protejate de discriminare). Pe tot parcursul serii, Jordan Peterson a fost numit doar cu titulatura „doctor”.

După scurta introducere artistică, Tammy Peterson, soţia autorului canadian, are o scurtă intervenţie cu o poveste pilduitoare despre verişoara sa, care a ales să-şi părăsească familia şi apropiaţii în dorinţa sa de a se regăsi cu adevărat. O victimă a culturii woke, e una dintre concluzii acesteia.

Şi în cele din urmă, intră în scenă „doctor Jordan Peterson”. „Păreţi un pic înfometaţi de entuziasm”, e propoziţia cu care deschide. Şi apoi începe. Vorbeşte despre relații şi căsnicie, Moise şi învăţământul prusac, Turnul lui Babel, războiul cultural ca război oedipian, trădare, ce este o femeie, Freud şi viaţă bună, Hobbes şi Rousseau, furie, sistemul de justiţie şi grija pentru animalele de companie, în detrimentul celei pentru propria persoană. 

Face „Gish Galop”, va remarca una dintre cele două fete care mâncau chipsuri pe bordură la finalul conferinţei. „Galopul lui Gish” este o tehnică folosită în timpul dezbaterilor şi care presupune copleşirea adversarului cu cât mai multe argumente cu putință, fără a ține seama de corectitudinea lor sau de puterea lor de convingere.

Rezumăm câteva dintre mesajele pe care le-a transmis Peterson: puterea nu trebuie folosită nici în relaţie cu sinele, nici cu alţii; tirania nu este bună, iar est-europenii pot să înţeleagă foarte bine acest concept; jocul şi armonia ar trebuie preferate forţei şi resentimentelor; e bine să fim optimişti şi să practicăm gratitudinea; e responsabilitatea noastră să înţelegem ce ne dorim şi să comunicăm asta şi celorlalţi. 

E un eseu vorbit. Tonul, carisma, popularitatea şi experienţa sa profesională îi ţintuiesc pe scaun pe cei 4.000 de oameni mai bine de o oră. E un spectacol oratoric perfect exersat. Apoi, întrebările publicului. 

Ce-au vrut să ştie românii de la Jordan Peterson

Organizatorii au selectat trei întrebări, adresate online, pe care soţia lui Peterson le-a citit pe scenă. „Începem cu cea mai grea întrebare”, spune Tammy Peterson. Întrebarea este aceasta: 

În condițiile în care agenda transsexuală se îndreaptă destul de direct spre România, cum ne protejăm eficient copiii de îndoctrinare?

Din sală se aud aplauze prelungite. „Aș spune că, dacă aveți copii, aflați ce li se predă, aflați ce trebuie să faceți pentru a vă implica în sistemului școlar și apucați-vă de treabă. Și este la fel pe toate fronturile politice. […] Acționați acum! Știi, avem nevoie de voi pentru a preveni acest lucru, iar voi, oamenii din Europa de Est, aveți posibilitatea ca acest lucru să nu se întâmple aici. Dar aș spune chiar mai mult: cred că acest lucru este adevărat. Şi s-ar putea ca, dacă valorile occidentale vor supraviețui, să fie din cauza Europei de Est. Cred că acest lucru este extrem de important.” O parte din răspunsul lui Peterson. 

Celelalte două întrebări vizează pericolele globalizării şi pericolele plictisului într-o relaţie de cuplu. Jordan Peterson le tratează cu aceeaşi atenţie. Sfârșit. 

Cine este Jordan Peterson. Profesorul

Jordan Peterson s-a născut la 12 iunie 1962. A obținut o diplomă de licență în științe politice și psihologie la Universitatea din Alberta și un doctorat în psihologie clinică la Universitatea McGill din Canada. După ce a predat la Universitatea Harvard, s-a întors în Canada în 1998 pentru a se alătura facultății de psihologie de la Universitatea din Toronto. 

În 2016, Peterson a lansat o serie de videoclipuri pe YouTube în care critică amendamentul de modificare a Legii canadiene privind drepturile omului și a Codului penal (proiectul de lege C-16), adoptată de Parlamentul Canadei pentru a introduce „identitatea și expresia de gen” ca motiv interzis de discriminare.

E momentul în care, având în vedere că activitatea clinică şi cea universitară au încetat, Jordan Peterson s-a reprofilat către publicul de pe internet. În ultimii opt ani, a avut o ascensiune fulminantă în online, iar volumele sale au înregistrat vânzări spectaculoase.

Ce vrea Jordan Peterson ideologul

Profesorul canadian s-a remarcat în disputele ideologice ale ultimilor ani prin poziţiile sale ferme împotriva a ceea ce numeşte „postmodernismul neomarxist”, stânga iliberală şi îngrădirea de orice fel a libertăţii de exprimare, tradusă uneori prin conceptul de „corectitudine politică”. El însuşi se descrie drept un „tradiţionalist”, potrivit unui portret realizat de Financial Times. Caracterizare cu care însă nu toți comentatorii sunt de acord.

„În multe privințe, Peterson este un conservator de modă veche, care deplânge declinul credinței religioase și al familiei tradiționale, dar folosește tactici de actualitate”, scrie The Guardian. „Custode al patriarhatului”, îl numeşte The New York Times, iar publicaţia Vox îl portretizează prin filtrul declaraţiilor sale potrivit cărora el alege „monogamia forţată”, feministele „au o dorinţă inconştientă de dominaţie brutală a bărbaţilor”, iar naţiunile în curs de dezvoltare sunt „gropi de catastrofă”.

Popularitatea lui Peterson şi discursul său i-au făcut însă şi pe conservatorii radicali de peste ocean să reacţioneze critic la adresa ideilor sale. 

Autorul de extremă dreapta Theodore Robert Beale, cunoscut şi sub pseudonimul Vox Day a scris un întreg volum menit să combată filosofia lui Jordan Peterson: „Jordanethis. O călătorie în mintea celui mai mare gânditor al umanității”.

„Să-l citeşti pe Peterson poate fi o provocare, iar mulți dintre cei mai înfocați susținători ai săi nu au citit prea mult din materialul său publicat, alegând în schimb să se bazeze pe vasta sa bibliotecă video de prelegeri, interviuri și înregistrări personale disponibile publicului. Așadar, în cazul în care încă nu v-ați apropiat de lucrările sale scrise, va fi util să știți că așa-numitul său antidot împotriva haosului este, ca multe antidoturi, el însuși compus din otravă. Există trei otrăvuri spirituale diferite care figurează în mod proeminent în cele 12 reguli: ignoranța, narcisismul și bolile mintale”, scrie Theodore Robert Beale în volumul său, în care încearcă să demonstreze inconsistenţa ştiinţifică a teoriilor lui Jordan Peterson.

Aceste critici nu au zdruncinat însă părerile admiratorilor săi, unii dintre ei văzându-l pe autor drept un intelectual mesianic. Chiar în prefaţa cărţii „12 reguli de viaţă”, medicul Norman Doidge face o paralelă între cele 10 porunci date lui Moise pe Muntele Sinai şi cele 12 reguli date de Peterson în librării şi pe internet: „În mod similar, profesorul Peterson nu doar că propune regulile sale, ci spune şi poveşti relevante”. „Un maestru în căutare de discipoli”, aşa este portretizat Peterson în textul de prezentare a cărţii şi a autorului.

Ce spune Jordan Peterson autorul

În 1999, a publicat prima sa carte, „Hărţile Sensului”, care a devenit baza pentru multe dintre prelegerile sale ulterioare. Cartea a combinat informații din psihologie, mitologie, religie, literatură, filosofie și neuroștiință pentru a analiza sistemele de credință și semnificație.

„12 reguli de viaţă. Un antidot la haosul din jurul nostru” este, probabil, cea mai cunoscută carte semnată de Jordan Peterson. Volumul a fost lansat în 2018, iar în următorii doi ani a fost vândut de peste 5 milioane de ori în întreaga lume. Cartea este o colecţie de 12 eseuri care ilustrează normele esenţiale pentru a duce, potrivit autorului, o viaţă împlinită. 

Totuşi, volumul pretinde a fi mai mult decât o oarecare lucrare din raftul de „self-help” al librăriilor pentru că autorul vorbeşte de la înălţimea competenţei ştiinţifice de psiholog clinician, profesor universitar şi doctor în psihologie. 

De-a lungul cărţii, referinţele lui Peterson trimit atât la poveşti din Vechiul Testament, cât şi la studii ştiinţifice, amestecând, în acelaşi text, cu aceeaşi valoare argumentativă, consideraţii despre iconografie, faptele apostolilor, istorie antică, Roma, Cartagina, New York, Pinocchio, Frumoasa şi bestia, T.S. Eliot, Nietzsche, Carl Jung, Dostoievski, Dawkins, Ghilgameş, Wall Street, cultura populară a criminalilor în serie, Rene Magritte, întâmplări din viaţa personală şi multe altele. Rezultatul este prezentat drept soluţie a tulburărilor personale contemporane. 

Iată o temă predilectă în opera sa tipărită, care revoltă mișcarea feministă: „Haosul – necunoscutul – este asociat simbolic cu femininul. Parţial din cauză că toate lucrurile cunoscute au ieşit, cândva din necunoscut, aşa cum toate fiinţele pe care le întâlnim sunt născute dintr-o mamă. […] Haosul, eternul feminin, este şi forţa zdrobitoare a selecţiei sexuale”. În sprijinul teoriei cu privire la dualitatea simbolică Haos (feminin) – Ordine (masculin), autorul oferă, printre altele, exemplul structurii creierului: „pentru mine, cele două emisfere cerebrale sugerează realitatea fundamentală, dincolo de metaforic, a dualităţii simbolice feminin/masculin”.

Volumul continuă, odată cu fiecare regulă explicată, să abunde în metafore şi poveşti străvechi, poezii şi alte pilde, pe care Jordan Peterson le alege în sprijinul discursului său. Astfel, principii în esenţă simple precum „Spune adevărul”, „Fii precis în exprimare” sau „Compară-te cu cel ce erai în trecut, nu cu altcineva din prezent” – trei dintre regulile din carte – sunt împodobite cu tot felul de consideraţii eseistice cu valoare literară, dar greu demonstrabile ştiinţific.

Alte 12 reguli de viaţă

Peterson mai publică, în pandemie, un nou volum, „Dincolo de ordine. Alte 12 reguli de viaţă”, care respectă întocmai reţeta celui dintâi. În prefaţa cărţii, vorbeşte însă despre un moment sumbru din biografia sa: dependenţa de anxiolitice, tratată la Moscova. 

O diferenţă între cele mai recente două volume e remarcată chiar de Jordan Peterson: în vreme ce coperta primului volum e albă, coperta următoarelor 12 reguli e neagră – „o pereche complementară, asemenea conceptului taoist de yin şi yang”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro